Ioan Jivu este un fermier bănățean care produce legume bio pentru 130 de familii timișorene. Cultivă nu mai puțin de 36 de legume, totul natural, fără ierbicide sau îngrășăminte chimice. Profitul obținut nu e de neglijat: cam 8.000 de euro pe lună.
O familie de economiști din comuna timișoreană Brestovăț a dat munca de birou pe cea de la fermă. Soții Duță au pus pe picioare o fermă de vaci Angus renumite pentru carnea de calitatea superioară.
În România își face loc printre fermieri o cultură nu foarte populară pe la noi, dar extrem de apreciată de fermierii din multe state europene. Salcia energetică este un tip de biomasă care a fost aclimatizată cu succes în solurile autohtone, după ce acest arbust cu putere calorică mare a fost importat din Suedia în urmă cu mai bine de 10 ani. ”Pionierul” acestui tip de culturi se numește Alexandru Benko, din Miercurea Ciuc.
Magiunul din prune de Topoloveni este una dintre puținele, prea puținele mărci românești recunoscute de Uniunea Europeană în domeniul alimentar sau agricol. După Revoluție, Bibiana Stanciulov a vrut să devină om de afaceri. Greu sau nu, a ajuns ca în 2011 să devină proprietara primei firme din România care primește recunoaștere din partea oficialilor europeni, intrând în rândul celor peste 1.000 de produse agricole și alimentare protejate de sistemul de calitate european al denumirilor de origine protejată și indicațiilor geografice protejate.
Lângă București, la doar 15 kilometri de centrul capitalei, o familie de fermieri din tată-n fiu a pus bazele unui proiect pe care occidentalii îl numesc ”farm park”, în traducere liberă, un ”parc” cu animale. Este un ansamblu ce se întinde pe câteva hectare și care se adresează în primul rând copiilor, dar și adulților. Ferma din localitatea Pantelimon are câteva sute de animale și păsări pe care cei mici și cei mari deopotrivă le pot vedea în mediul lor natural.
Comisia Europeană alocă 70 de milioane de euro pentru prelungirea cu un an, până în iunie 2018, a sprijinului acordat producătorilor de fructe perisabile afectaţi de interdicţia importurilor impusă de autorităţile din Rusia.
Măsurile au fost introduse de Comisia Europeană în urma embargoului impus de Rusia importurilor, în august 2014. Programul prelungit destinat producătorilor de fructe oferă o plasă de siguranţă producătorilor care ar putea să nu găsească piaţă de desfacere pentru produsele lor, din cauza embargoului.
Încet, încet, a venit vremea ca și în agricultura românească o bună parte a afacerilor să treacă la următoarea generație de manageri. Subiect uneori delicat, situația fiind dificilă și din cauza problemelor conexe. Între acestea, lipsa de muncitori calificați în domeniu.
Brexitul îi afectează pe fermierii europeni fără ca aceștia să aibă vreo vină. În contextul în care vor fi ridicate bariere comerciale între Uniunea Europeană și Marea Britanie, producătorii europeni nu vor mai putea vinde în aceleași cantități pe teritoriul britanic.
Primele schimbări în Politica Agricolă Comună ar urma să fie aplicate chiar de la 1 ianuarie 2018, fiind vorba de unele ajustări, spune Mihail Dumitru, director general adjunct în Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Comisia Europeană.
Iar asta se va întâmpla, spune el, pentru că Politica Agricolă Comună este direct dependentă de bugetul multianual al Uniunii.
Timp de patru zile, punctul central al agriculturii românești a fost Agraria, târgul de specialitate care a avut loc la Jucu, lângă Cluj.
Ioan Jivu este un fermier bănățean care produce legume bio pentru 130 de familii timișorene. Cultivă nu mai puțin de 36 de legume, totul natural, fără ierbicide sau îngrășăminte chimice. Profitul obținut nu e de neglijat: cam 8.000 de euro pe lună.
O familie de economiști din comuna timișoreană Brestovăț a dat munca de birou pe cea de la fermă. Soții Duță au pus pe picioare o fermă de vaci Angus renumite pentru carnea de calitatea superioară.
Ascultă reportajul realizat de Mircea Oprea: http://rural.rfi.ro/reportaj/crescatorie-vaci-angus-brestovat
”Crema” agriculturii românești s-a reunit la Fundulea, la ”Agriplanta 2017”: http://rural.rfi.ro/emisiune/agriplanta-fundulea-rural
În România își face loc printre fermieri o cultură nu foarte populară pe la noi, dar extrem de apreciată de fermierii din multe state europene. Salcia energetică este un tip de biomasă care a fost aclimatizată cu succes în solurile autohtone, după ce acest arbust cu putere calorică mare a fost importat din Suedia în urmă cu mai bine de 10 ani. ”Pionierul” acestui tip de culturi se numește Alexandru Benko, din Miercurea Ciuc.
REPORTAJ: http://rural.rfi.ro/reportaj/salcie-energetica-biomasa
