Reportaje

Marcel Cucu, fermierul din Brăila ”supărat” pe miniștrii agriculturii

În România, politicile agricole sunt haotice, făcute după chipul unui ministru sau altuia și lipsite de coerență, spune fermierul Marcel Cucu. 
La Viziru, Marcel Cucu are o fermă de aproximativ 250 ha cultură mare și o alta în care crește 1.000 de porci pe serie. Stă bine, spune el, chiar dacă nu se consideră un mare fermier. Ar putea avea mai mult, dar greutățile sunt mari, și asta pentru că fermierul român nu este pe picior de egalitate cu colegii săi din Uniunea Europeană.

Nu toți tinerii pleacă din sat. Unii chiar se mută de la oraș

În Țara Oltului am găsit mai mulți tineri care au ales să rămână la sat deși puteau foarte bine să aleagă să muncească în afara României, pe bani mai mulți.

În Țara Oltului am găsit mai mulți tineri care au ales să rămână la sat deși puteau foarte bine să aleagă să muncească în afara României, pe bani mai mulți.

Un fermier supărat – Laurențiu Baciu. ”Politica mai mult încurcă agricultura”

Laurențiu Baciu este unul dintre fermierii români care se poate lauda că trăiește bine din agricultură. După un început anevoios, acum 25 de ani, lucrând pământul familiei, la ora actuală Laurențiu Baciu conduce Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.
Merge des la Bruxelles pentru a negocia cu autoritățile din domeniu și spune că ”face” 7 tone de grâu la hectar pe Dealurile Tutovei.

O recoltă excelentă, mai spune el, pentru că unul e pământul din zonă și altul cel din Bărăgan.

Prima fermă de căprioare din România, la poalele Munților Făgăraș

Ilie Stoica, care are o pensiune la Poiana Neamțului, înainte de a intra dinspre Sibiu în Munții Făgăraș, spune că este primul român care a pus pe picioare o fermă de cerbi și căprioare. Povestea a început acum aproape 9 ani. ”În 2007 am fost în Germania și am văzut la cineva că avea cerbi și îi creștea într-un țarc special. Întotdeauna am avut drag de animale și când e vorba de cerbi am zis că trebuie să încerc și eu. Am vorbit cu proprietarul și am adus la Avrig cinci ciute și un cerb”, spune el.

Emisiuni

În ultimii 27 de ani, politica agricolă locală nu a fost una pentru fermierul român, ci pentru politicieni - Marcel Cucu

În această ediție discutăm, la Brăila, cu fermierul Marcel Cucu, despre, evident, agricultură și politici agricole. Care în România sunt haotice, făcute după chipul unui ministru sau altuia și lipsite de coerență, spune Marcel Cucu.

La Viziru, Marcel Cucu are o fermă de aproximativ 250 ha cultură mare și o alta în care crește 1.000 de porci pe serie. Stă bine, spune el, chiar dacă nu se consideră un mare fermier. Ar putea avea mai mult, dar greutățile sunt mari, și asta pentru că fermierul român nu este pe picior de egalitate cu colegii săi din Uniunea Europeană.

Despre întoarcerea tinerilor la sat. Studiu de caz - Țara Oltului

În ediția de astăzi a emisiunii discutăm cu mai mulți tineri care au ales să rămână la sat deși puteau foarte bine să aleagă să muncească în afara României, pe bani mai mulți.
De fapt unul dintre ei a și fost plecat o perioadă peste hotare, dar s-a întors pentru că, spune el, nu își găsea locul.

”Cred că am mai multe inițiative decât politicienii din Parlament” – Laurențiu Baciu (LAPAR)

Laurențiu Baciu este unul dintre fermierii români care se poate lauda că trăiește bine din agricultură. După un început anevoios, acum 25 de ani, lucrând pământul familiei, la ora actuală Laurențiu Baciu conduce Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Merge des la Bruxelles pentru a negocia cu autoritățile din domeniu și spune că ”face” 7 tone de grâu la hectar pe Dealurile Tutovei.

O pensiune e una, o agro-pensiune înseamnă mai multe hârtii

Georgeta și Mihai Caloian au o pensiune în satul Mierea din Buzău. Afacerea a început acum opt ani, cu un teren pe care era un petec de pădure. Cu ceva bani puși deoparte, cu alții de la bancă și cu un sprijin financiar de la Comisia Europeană, cei doi au ridicat pensiunea, dar proiectul e însă departe de a fi gata. Și asta pentru că deși numele satului te-ar face să crezi altceva, lucrurile nu au fost până acum numai lapte și miere. Probleme cu autoritățile locale, probleme cu alți proprietari din zonă, birocrația stufoasă și dobânzile mari cerute de bănci sunt piedicile care îi fac pe soții Caloian să considere că sunt la jumătatea drumului.

Galerii Foto

Nu toți tinerii pleacă din sat. Unii chiar se mută de la oraș

În Țara Oltului am găsit mai mulți tineri care au ales să rămână la sat deși puteau foarte bine să aleagă să muncească în afara României, pe bani mai mulți.

Unii s-au născut la sat și acolo au rămas; alții au trăit ani buni la oraș, în Sibiu, și, din propria voință, au ales să se mute la țară. Unii lucrează încă la oraș, dar acasă e la țară, așa cum e cazul Ancăi Groza sau cel al lui Mihai Olescu. Cei doi nu se mulțumesc doar să trăiască într-un sat, ci vor să și readucă la viață părți din el care sunt neglijate de mulți alții.

Ferma Baciu

Laurențiu Baciu este unul dintre fermierii români care se poate lauda că trăiește bine din agricultură. După un început anevoios, acum 25 de ani, lucrând pământul familiei, la ora actuală Laurențiu Baciu conduce Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Merge des la Bruxelles pentru a negocia cu autoritățile din domeniu și spune că ”face” 7 tone de grâu la hectar pe Dealurile Tutovei.

Pensiunea Stejarul

Georgeta și Mihai Caloian au o pensiune în satul Mierea din Buzău. Afacerea a început acum opt ani, cu un teren pe care era un petec de pădure. Cu ceva bani puși deoparte, cu alții de la bancă și cu un sprijin financiar de la Comisia Europeană, cei doi au ridicat pensiunea, dar proiectul e însă departe de a fi gata. 

Jurnalistul Cătălin Lenta a discutat cu Georgeta și Mihai Caloian despre problemele cu care se confruntă: http://rural.rfi.ro/reportaj/investitie-pensiune-romania-stejarul

 

Ferma de căprioare de la Poiana Neamțului, o altfel de agricultură

Poiana Neamțului nu este, așa cum ar da de înțeles numele, o localitate între Moldova și Transilvania, ci poarta de intrare în Munții Făgăraș, venind dinspre Sibiu. O zonă prielnică agriculturii montane și cu un potențial imens, și în agricultură, și în turism.