Săptămâna trecută, Comisia Europeană a adoptat strategia „De la fermă la furculiță” și cea privind biodiversitatea, părți fundamentale ale Pactului verde european.
Principalele ținte ale strategiei „De la fermă la furculiță”, pentru următorii ani:
Fermierul Constantin Mihalache, care administrează 1.500 de hectare în județul Călărași, transmite un mesaj din agricultura reală: culturile de toamnă sunt puternic afectate de secetă și de vântul puternic din ultima perioadă. Soluția salvării culturilor? Despăgubiri și subvenții plătite la timp.
Totodată, sectorul de legume-fructe se confruntă cu o reducere a ajutorului de minimis și cu o serioasă concurență a produselor din import.
Invitați: Constantin Mihalache, fermier, și Aurel Tănase, președintele Organizației naționale interprofesionale legume-fructe.
Producătorii români de carne de pui au o problemă. În timp ce în România stocurile de carne de pui cresc, importurile din Polonia sunt în cantități tot mai mari. În același timp, locurile de muncă în agricultură sunt în continuare căutate. Care sunt soluțiile la care pot recurge fermierii în anii de secetă, în afară de irigații? Provizioane financiare și fonduri mutuale.
Invitati: Mary Pană, președintele Asociației crescătorilor și exportatorilor de bovine, ovine și porcine (ACEBOP) și Florin Constantin, consultant agribusiness.
Fermierii din câteva zone ale țării sunt afectați de același fenomen natural: seceta. Cei care administrează mari suprafețe de teren agricol consideră că sunt două soluții pentru a atenua efectele secetei. Prima, este legată de evaluările realizate de Ministerul Agriculturii și plata eventualelor despăgubiri. A doua soluție este înființarea fondurilor mutuale agricole.
De la începutul perioadei de izolare, vânzările directe, de la fermă, au crescut spectaculos în unele țări europene. Agricultorii europeni, loviți de criza actuală, găsesc astfel un nou canal de vânzare, direct cu consumatorii. Detalii în corespondența de la Bruxelles, de la Mihaela Gherghișan.
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași încearcă să țină pasul cu timpurile, ba chiar să o ia înaintea lor. Cu ajutorul fondurilor europene, Universitatea și-a modernizat bazele de practică astfel încât să fie aptă să facă față provocărilor. Indiferent de specializare, studenții sunt încurajați să învețe în aceste baze cu un mare accent pe partea practică, pentru că testând vor învăța să fie buni specialiști într-un domeniu esențial pentru viitorul omenirii.
Drumul șerpuiește lin printre satele aflate la poalele dealurilor. Sunt deja în zona Voinești, județul Dâmbovița, iar peisajul în culori de toamnă scăldat de un soare blând îmi animă sufletul. E momentul recoltatului la mere și mă bucur că pot face cunoștință cu producătorii din zonă acum, când își adună roadele. Opresc mașina, un domn se apropie de mine să facem cunoștință în timp ce eu îi privesc aliura - înalt, cu părul alb și fața mângâiată de soare. Întind mâna și simt prin strângerea vibrantă, determinarea, forța cu care viața l-a călit.
Vorbim despre o a doua distincție importantă europeană cu care este onorat acest oraș din Transilvania. Cine nu a auzit de vestitul Salam de Sibiu? Dar de celebra Telemea de Sibiu? Sunt doar două din produsele tradiționale din această regiune care sunt recunoscute la nivel național și internațional.
O echipă RFI a fost în superba regiune a Mărginimii Sibiului pentru a vedea cu ce se ”laudă” acest oraș desemnat Regiune Gastronomică Europeană 2019.
Cu puțin peste 34.000 de euro, fermierii români vor putea să își cumpere, de la anul, un tractor fabricat în plan local. Firma care îl face, IRUM Reghin, spune că nu va fi un tractor low-cost și va face față în competiția cu mărcile deja consacrate în domeniu.
În materie de târguri agricole, joi, 18 octombrie, în mijlocul Moldovei, a avut loc o premieră națională: prima demonstrație cu șapte utilaje moderne și performante de recoltat porumb.
La câțiva kilometri de orașul Roman, pe terenurile Liceului Tehnologic “Ion Ionescu de la Brad” din comuna Horia, a avut loc a doua ediție a Demo Show Moldova, ediție la care au participat peste 300 de agricultori care au avut ocazia de a vedea la lucru cele șapte combine de ultimă generație.
Pe grinduri și printre ape, alături de pelicani, cai sălbatici, mistreți, coioți, nuferi, stuf și peste 300 de specii de păsări, trăiesc și oameni. Vecinii lor sunt adesea pe malul celălalt și, ca să le faci o vizită, trebuie să iei barca. Natura îți dă de toate, dar nu în fiecare anotimp. Iarna oamenii sunt adesea izolați în bucata lor de deltă din cauza gheţurilor, dar s-au adaptat. În fiecare anotimp au găsit soluții să se hrănească și să dezvolte mici afaceri. De la pescuit, îngrijit albine, crescut animale, găzduit și plimbat turiști, oamenii Deltei fac de toate.
Omenirea practică agricultura mii de ani. Ce deosebește modul în care strămoșii noștri făceau acest lucru și agricultorii zilei de azi este cunoașterea, știința. RFI vă invită să aflați mai multe despre cum poate ajuta știința agricultura zilelor noastre.
Pot trăi decent, din agricultură, producătorii mici şi mijlocii ? Iniţiativele mici au efecte asupra comunităţilor în care sunt dezvoltate?
Florin Andrei și Constantin Buzea sunt doi tineri medici veterinari din comuna C. A. Rosetti, din Județul Buzău. Doi tineri născuți la țară, școliți la București, care au revenit în localitatea natală pentru a continua munca familiei în agricultură. Ambii au luat fonduri europene nerambursabile, ambii s-au lovit de aceleași probleme: birocrația și lipsa forței de muncă.
Se spune că a fost grânarul Europei. România, a şaptea ţară ca populaţie din Uniunea Europeană şi a cincea ţară ca suprafaţă agricolă, continuă să fascineze. 15 milioane de hectare de teren agricol din care 10 milioane de hectare sunt teren arabil. Într-o lume în care criza alimentară bate la uşă pământul se va măsura în aur. În România însa nu prea are cine îl munci.
