Ultimele date valabile în cazul epidemiei de pestă porcină africană vorbesc de peste 800 de focare, iar cea mai gravă situație se înregistrează în sud-estul României. De exemplu, în Tulcea sunt afectate cam jumătate din localități. Mircea Oprea a fost în județul Tulcea.
La numai 31 de ani, Marian Olteanu este managerul uneia din cele mai de succes crame din Moldova. Echipa RFI a mers până la Iași, în satul Vișani, pentru a vorbi cu el.
Ne-a spus întreaga poveste, care începe în anii 90 când familia sa a reuşit să retrocedeze câteva zeci de hectare de vie și ajunge până în prezent, cu multe satisfacții și greutăți, cu fonduri europene accesate și, în fine, un renume câștigat cu greu pe o piață diversificată de vinuri.
Are 40 de ani, îl cheamă Adi Constantin, lucrează anual 260 de hectare de pământ și a accesat până acum fonduri europene rezervate agriculturii în valoare de aproape 550.000 de euro. Fermierul despre care vorbim locuiește în satul Bălteni, de la granița județelor Buzău și Brăila.
Am mers în Bălteni pentru a afla cum a fost pentru Adi Constantin experiența accesării fondurilor europene. ”Nu chiar atât de grea”, după cum a mărturisit el.
Problema lui e mai degrabă cu autoritățile române, de la care așteaptă să creeze o o piață de desfacere corectă, cu prețuri competitive.
Indiferent însă de ce le rezervă viitorul fermierilor europeni, deocamdată proiectele cu finanțare europeană merg înainte. Uneori mai greu, împiedicându-se în birocrație, alteori în problemele cu finanțarea; important e însă că agricultura românească se modernizează, devine mai eficientă și mai adaptată pentru un viitor incert. Așa că devine tot mai atractivă și pentru cei care au făcut bani în alte domenii și în ultimii ani au descoperit rentabilitatea agriculturii.
In județul Alba, în comuna Șugag, un tânăr, Sorin Jinar, a folosit banii europeni pentru a își deschide un service auto. Nu a fost singura sa afacere, a mai încercat și un atelier meșteșugăresc, numai că nici nu găsea meseriași și nici nu reușea să vândă ceea ce producea. Așa că a închis atelierul și a rămas doar cu service-ul auto. Când mă pregăteam să îmi iau rămas bun, el a venit cu o propunere – să îmi mai prezinte pe cineva care se pricepe la luat fonduri europene, tot în comună, dar la alt nivel.
Anchetă a Parchetului General legată de epidemia de pestă porcină africană - procurorii au dispus începerea urmăririi penale in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de răspândirea bolilor la animale sau plante şi neglijenţă în serviciu.
Comisia Europeană a decis să acorde plata în avans a subvențiilor agricole pe suprafață în procent de 70 - 85% din valoare. Oficialii europeni spun că este o măsură după seceta puternică din acest an.
Astfel, agricultorii vor putea primi până la 70% din plățile directe și 85% din plățile aferente programului de dezvoltare rurală, de la începutul lunii octombrie 2018, fără a mai trebui să aștepte luna decembrie pentru a-și primi banii.
Dobrogea este infectată cu virusul pestei porcine africane și ar trebui izolată, din punct de vedere sanitar-veterinar, de restul României, spune la RFI Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc.
Mii de hectare de pământ cultivat au fost inundate de ploile care au căzut în special în luna iulie. ”Cele mai afectate culturi sunt cerealele, floarea soarelui și rapița”, declară la RFI Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Șeful LAPAR subliniază că intervenția Guvernului este iminentă.
Altfel, ”Mulți fermieri vor fi ruinați”, spune Laurențiu Baciu în interviul acordat RFI.
Are 40 de ani, îl cheamă Adi Constantin, lucrează anual 260 de hectare de pământ și a accesat până acum fonduri europene rezervate agriculturii în valoare de aproape 550.000 de euro. Fermierul despre care vorbim locuiește în satul Bălteni, de la granița județelor Buzău și Brăila.
Am mers în Bălteni pentru a afla cum a fost pentru Adi Constantin experiența accesării fondurilor europene. ”Nu chiar atât de grea”, după cum a mărturisit el.
Problema lui e mai degrabă cu autoritățile române, de la care așteaptă să creeze o o piață de desfacere corectă, cu prețuri competitive.
Pot trăi decent, din agricultură, producătorii mici şi mijlocii ? Iniţiativele mici au efecte asupra comunităţilor în care sunt dezvoltate?
Florin Andrei și Constantin Buzea sunt doi tineri medici veterinari din comuna C. A. Rosetti, din Județul Buzău. Doi tineri născuți la țară, școliți la București, care au revenit în localitatea natală pentru a continua munca familiei în agricultură. Ambii au luat fonduri europene nerambursabile, ambii s-au lovit de aceleași probleme: birocrația și lipsa forței de muncă.
Se spune că a fost grânarul Europei. România, a şaptea ţară ca populaţie din Uniunea Europeană şi a cincea ţară ca suprafaţă agricolă, continuă să fascineze. 15 milioane de hectare de teren agricol din care 10 milioane de hectare sunt teren arabil. Într-o lume în care criza alimentară bate la uşă pământul se va măsura în aur. În România însa nu prea are cine îl munci. Deşi o treime din români lucrează în agricultură aceasta rămâne domeniul cel mai văduvit din economia României. Toată agricultura nu produce decât vreo 10 % din Produsul Intern Brut al României. E mult ? E puţin ?
România a aderat la Uniunea europeană în 2007. În 10 ani această ţară aproape şi-a dublat PIB-ul. E o performanţă care poate fi acum accelerată de penetrarea masivă a internetului în mediul rural. În aceste locuri lumea virtuală poate face lumea reală mai bună. Internetul este cheia cu care România rurală poată reduce distanţa care o separă de media europeană.
Capital italian, mână de lucru româneasca si vaci franţuzeşti, acest cocktail nu ar fi fost posibil decât în Uniunea Europeană. Subvenţiile europene si investiţiile străine au retrezit agricultura româneasca la viaţă. Fata României se schimba cu fiecare zi care trece. După abandonul din anii 1990 agricultura româneasca a început sa renască si fluxul de capital străin continua sa îi dea o noua viaţă.
