Cu puțin peste 34.000 de euro, fermierii români vor putea să își cumpere, de la anul, un tractor fabricat în plan local. Firma care îl face, IRUM Reghin, spune că nu va fi un tractor low-cost și va face față în competiția cu mărcile deja consacrate în domeniu.
În materie de târguri agricole, joi, 18 octombrie, în mijlocul Moldovei, a avut loc o premieră națională: prima demonstrație cu șapte utilaje moderne și performante de recoltat porumb.
La câțiva kilometri de orașul Roman, pe terenurile Liceului Tehnologic “Ion Ionescu de la Brad” din comuna Horia, a avut loc a doua ediție a Demo Show Moldova, ediție la care au participat peste 300 de agricultori care au avut ocazia de a vedea la lucru cele șapte combine de ultimă generație.
Pesta porcină africană continuă să se se răspândească necontrolat, ea afectând aproape 250 de localităţi din 13 judeţe, cu 998 de focare confirmate, fiind eliminaţi 348.691 de porc; între timp, mii de oameni sunt concediați din fermele care și-au întrerupt sau restrâns activitatea. Cea mai gravă situație este în sud-estul țării. În Tulcea, spre exemplu, mai mult de jumătate din localități sunt afectate. RFI a mers la Tulcea, unde a încercat să afle care este reacția fermierilor, dar și ce măsuri iau autoritățile în încercarea de a stopa răspândirea acestui virus.
La numai 31 de ani, Marian Olteanu este managerul uneia din cele mai de succes crame din Moldova. Echipa RFI a mers până la Iași, în satul Vișani, pentru a vorbi cu el.
Ne-a spus întreaga poveste, care începe în anii 90 când familia sa a reuşit să retrocedeze câteva zeci de hectare de vie și ajunge până în prezent, cu multe satisfacții și greutăți, cu fonduri europene accesate și, în fine, un renume câștigat cu greu pe o piață diversificată de vinuri.
Are 40 de ani, îl cheamă Adi Constantin, lucrează anual 260 de hectare de pământ și a accesat până acum fonduri europene rezervate agriculturii în valoare de aproape 550.000 de euro. Fermierul despre care vorbim locuiește în satul Bălteni, de la granița județelor Buzău și Brăila.
Am mers în Bălteni pentru a afla cum a fost pentru Adi Constantin experiența accesării fondurilor europene. ”Nu chiar atât de grea”, după cum a mărturisit el.
Problema lui e mai degrabă cu autoritățile române, de la care așteaptă să creeze o o piață de desfacere corectă, cu prețuri competitive.
La Ziua liceelor agricole RFI Romania în parteneriat cu Fundaţia revistei Ferma şi DLG Intermarketing vă invită să urmăriţi o discuţie despre viitorul acestor meserii între liceeni, fermieri, autorităţi, reprezentanţi ai universităţilor de specialitate.
Cât interes stârnește agricultura în timpul dezbaterilor pentru alegerea unui nou Parlament European, deci și a unei noi comisii de agricultură și dezvoltare rurală? Prea puțin.
Cu unele accente în dezbaterea publică din România, de exemplu, în plan comunitar subiectul pare a nu fi existat. Agricultura a lipsit aproape total din campania electorală pan europeană
Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii au lansat un pachet de credite în valoare de un miliard de euro destinat în special tinerilor agricultori. Scopul este să crească accesul la finanţare pentru fermierii din Uniune.
Acțiunea vine după ce în 2017, 27% din cererile de împrumut transmise băncilor de către tinerii agricultori din UE au fost respinse, în comparaţie cu doar 9% pentru alte tipuri de ferme.
Încercarea autorităților de a aduce din nou tineri în satele din România nu prea dă rezultate pentru că lipsurile în rural sunt mai mari decât oportunitățile.
Prin adoptarea unei agriculturi agro-ecologice bazate pe eliminarea îngrăşămintelor chimice, reducerea culturilor intensive şi o creştere a pajiştilor şi a culturilor extensive, Europa ar reuşi să îşi hrănească în mod durabil cei 530 de milioane de locuitori în anul 2050.
RFI Romania și Asociația Presei Agricole din România (APAR) au organizat joi, întâi noiembrie, la RAMADA Plaza, o discuție cu fermieri, autorități, presa şi specialiști în comunicare.
Moderatori au fost Cătălin Lenţa, jurnalist RFI și Nicoleta Dragomir, Redactor Șef Revista Ferma.
Omenirea practică agricultura mii de ani. Ce deosebește modul în care strămoșii noștri făceau acest lucru și agricultorii zilei de azi este cunoașterea, știința. RFI vă invită să aflați mai multe despre cum poate ajuta știința agricultura zilelor noastre.
Pot trăi decent, din agricultură, producătorii mici şi mijlocii ? Iniţiativele mici au efecte asupra comunităţilor în care sunt dezvoltate?
Florin Andrei și Constantin Buzea sunt doi tineri medici veterinari din comuna C. A. Rosetti, din Județul Buzău. Doi tineri născuți la țară, școliți la București, care au revenit în localitatea natală pentru a continua munca familiei în agricultură. Ambii au luat fonduri europene nerambursabile, ambii s-au lovit de aceleași probleme: birocrația și lipsa forței de muncă.
Se spune că a fost grânarul Europei. România, a şaptea ţară ca populaţie din Uniunea Europeană şi a cincea ţară ca suprafaţă agricolă, continuă să fascineze. 15 milioane de hectare de teren agricol din care 10 milioane de hectare sunt teren arabil. Într-o lume în care criza alimentară bate la uşă pământul se va măsura în aur. În România însa nu prea are cine îl munci. Deşi o treime din români lucrează în agricultură aceasta rămâne domeniul cel mai văduvit din economia României. Toată agricultura nu produce decât vreo 10 % din Produsul Intern Brut al României. E mult ? E puţin ?
România a aderat la Uniunea europeană în 2007. În 10 ani această ţară aproape şi-a dublat PIB-ul. E o performanţă care poate fi acum accelerată de penetrarea masivă a internetului în mediul rural. În aceste locuri lumea virtuală poate face lumea reală mai bună. Internetul este cheia cu care România rurală poată reduce distanţa care o separă de media europeană.
