Reportaje

Tânăr fermier: Accesarea fondurilor UE? Nu chiar atât de grea!

Adi Constantin si Mircea Oprea

Are 40 de ani, îl cheamă Adi Constantin, lucrează anual 260 de hectare de pământ și a accesat până acum fonduri europene rezervate agriculturii în valoare de aproape 550.000 de euro. Fermierul despre care vorbim locuiește în satul Bălteni, de la granița județelor Buzău și Brăila.

Am mers în Bălteni pentru a afla cum a fost pentru Adi Constantin  experiența accesării fondurilor europene. ”Nu chiar atât de grea”, după cum a mărturisit el.

Problema lui e mai degrabă cu autoritățile române, de la care așteaptă să creeze o o piață de desfacere corectă, cu prețuri competitive.

De la construit ferme pentru alții, la afaceri în agricultură

Rareș Greavu a cerut bani de la Uniunea Europeană pentru a ridica o fermă de îngrășat tăurași în comuna Crizbav

Indiferent însă de ce le rezervă viitorul fermierilor europeni, deocamdată proiectele cu finanțare europeană merg înainte. Uneori mai greu, împiedicându-se în birocrație, alteori în problemele cu finanțarea; important e însă că agricultura românească se modernizează, devine mai eficientă și mai adaptată pentru un viitor incert. Așa că devine tot mai atractivă și pentru cei care au făcut bani în alte domenii și în ultimii ani au descoperit rentabilitatea agriculturii.

Service-ul auto merge, atelierul meșteșugăresc a murit

In județul Alba, în comuna Șugag, un tânăr, Sorin Jinar, a folosit banii europeni pentru a își deschide un service auto. Nu a fost singura sa afacere, a mai încercat și un atelier meșteșugăresc, numai că nici nu găsea meseriași și nici nu reușea să vândă ceea ce producea. Așa că a închis atelierul și a rămas doar cu service-ul auto. Când mă pregăteam să îmi iau rămas bun, el a venit cu o propunere – să îmi mai prezinte pe cineva care se pricepe la luat fonduri europene, tot în comună, dar la alt nivel.

Apahida, finanțări din fonduri comunitare

Cladirea primariei din comuna Apahida

Finanțări din fonduri comunitare - cum știu unii primari din România să le folosească. În unele cazuri e mai mult dorință și declarații, dar de multe ori am descoperit edili care nu doar se mulțumesc să treacă prin primărie, ci mai și lasă ceva în urmă. De exemplu, Grigore Fati, primarul din comuna clujeană Apahida.

Fermierul George Cătălin Paraschiv: ”Fără să riști, nu câștigi!”

Mircea Oprea si George Cătălin Paraschiv in curtea fermei din Lunca

”Fără să riști, nu câștigi!” este vorba cu care a pornit la drum un tânăr fermier din satul buzoian Lunca. La 26 de ani, George Cătălin Paraschiv pare cel mai de succes agricultor din satul său. A început în urmă cu 6 ani, în 2012, cu 15 hectare de teren. Acum lucrează 300 de hectare, 80 în proprietate, iar restul în arendă. Cultivă lucernă, rapiță, grâu, floarea soarelui și porumb. A aplicat cu succes la trei proiecte cu fonduri europene, din care și-a cumpărat toate utilajele de care are nevoie. E mulțumit de tot ce a făcut și spune că nu ar da agricultura pe nimic.

Emisiuni

Tânăr fermier: Accesarea fondurilor UE? Nu chiar atât de grea!

Are 40 de ani, îl cheamă Adi Constantin, lucrează anual 260 de hectare de pământ și a accesat până acum fonduri europene rezervate agriculturii în valoare de aproape 550.000 de euro. Fermierul despre care vorbim locuiește în satul Bălteni, de la granița județelor Buzău și Brăila.

Am mers în Bălteni pentru a afla cum a fost pentru Adi Constantin  experiența accesării fondurilor europene. ”Nu chiar atât de grea”, după cum a mărturisit el.

Problema lui e mai degrabă cu autoritățile române, de la care așteaptă să creeze o o piață de desfacere corectă, cu prețuri competitive.

Agricultura și lipsa forței de muncă (ne)specializate

Mircea Oprea si invitatii sai la Iasi

RFI își continuă periplul prin țară. Echipa radioului nostru a fost recent la Iași, acolo unde am realizat mai multe emisiuni în studioul mobil al RFI, pe b-dul Ștefan cel Mare și Sfânt. Și Rural s-a numărat printre emisiunile realizate la Iași.

Am avut acolo mai mulți invitați importanți cu care am discutat despre una din cele mai importante probleme din agricultura românească: lipsa forței de muncă. Printre invitați: profesorul de la USAMV Iași Stejărel Brezuleanu, mai mulți elevi și colaboratori ai săi, fermierul ieșean Vasile Lungu și prin telefon senatoarea Doina Silistru.

O nouă marcă pentru produsele tradiționale

Brandul ar putea deveni cea mai mare piață de desfacere offline și online a produselor din gospodării

Asociația ”Creștem România Împreună”, inițiatoare a proiectelor naționale ”Mallțărănesc” și ”Adoptă un țăran”, a lansat un nou concept de tipul community brand. Este vorba despre un brand de produse autentice, tradiționale, 100% românești.

Dispare fermierul activ, va fi plătit fermierul veritabil

Fermieri langa un staul de vite

După 2020, banii europeni vor fi direcționați numai către ”fermierii veritabili”, dispărând sintagma ”fermier activ”, anunță noul Regulament European.

Pornind de la acest cadru, statele membre ar trebui să definească, în propriile planuri strategice ale Politicii Agricole Comune, care fermieri nu sunt considerați fermieri veritabili. Acest lucru se va face în funcție de condiții precum evaluări ale veniturilor, forța de muncă ocupată în fermă, obiectul de activitate al societății și intrările în registre.

Fondurile scad în agricultură, dar o să fie bine, crede Comisia Europeană

Pentru noul exercițiu financiar al PAC, Comisia Europeană anunță că bugetul va scădea cu cel puțin 10%, însă promite că Politica Agricolă Comună va fi simplificată și că fondurile europene vor fi acordate într-un mod mai flexibil.

Comisia Europeană propune ca alocarea financiară pentru noul PAC să fie de circa 365 miliarde de euro, adică 28,5% din întregul buget al UE pentru anii 2021 – 2027.

Web-documentare

Agricultura, un substantiv la feminin

Agricultura, un substantiv la feminin

Pot trăi decent, din agricultură, producătorii mici şi mijlocii ? Iniţiativele mici au efecte asupra comunităţilor în care sunt dezvoltate?

Agricultura, fondurile europene și lipsa forței de muncă

Agricultura, fondurile europene și lipsa forței de muncă

Florin Andrei și Constantin Buzea sunt doi tineri medici veterinari din comuna C. A. Rosetti, din Județul Buzău. Doi tineri născuți la țară, școliți la București, care au revenit în localitatea natală pentru a continua munca familiei în agricultură. Ambii au luat fonduri europene nerambursabile, ambii s-au lovit de aceleași probleme: birocrația și lipsa forței de muncă.

Documentar: Agricultura Românească

Documentar: Agricultura Românească

Se spune că a fost grânarul Europei. România, a şaptea ţară ca populaţie din Uniunea Europeană şi a cincea ţară ca suprafaţă agricolă, continuă să fascineze. 15 milioane de hectare de teren agricol din care 10 milioane de hectare sunt teren arabil. Într-o lume în care criza alimentară bate la uşă pământul se va măsura în aur. În România însa nu prea are cine îl munci. Deşi o treime din români lucrează în agricultură aceasta rămâne domeniul cel mai văduvit din economia României. Toată agricultura nu produce decât vreo 10 % din Produsul Intern Brut al României. E mult ? E puţin ?

Documentar: Internet la ţară

Cover documentar Internet la tara

România a aderat la Uniunea europeană în 2007. În 10 ani această ţară aproape şi-a dublat PIB-ul. E o performanţă care poate fi acum accelerată de penetrarea masivă a internetului în mediul rural. În aceste locuri lumea virtuală poate face lumea reală mai bună. Internetul este cheia cu care România rurală poată reduce distanţa care o separă de media europeană.

Agricultura românească şi dilemele ei

Capital italian, mână de lucru româneasca si vaci franţuzeşti, acest cocktail nu ar fi fost posibil decât în Uniunea Europeană. Subvenţiile europene si investiţiile străine au retrezit agricultura româneasca la viaţă. Fata României se schimba cu fiecare zi care trece. După abandonul din anii 1990 agricultura româneasca a început sa renască si fluxul de capital străin continua sa îi dea o noua viaţă.