Reportaje

Agricultura, fondurile europene și lipsa forței de muncă

Fermierul Constantin Buzea si jurnalistul Mircea Oprea

Florin Andrei și Constantin Buzea sunt doi tineri medici veterinari din comuna C. A. Rosetti, din Județul Buzău. Doi tineri născuți la țară, școliți la București, care au revenit în localitatea natală pentru a continua munca familiei în agricultură. Ambii au luat fonduri europene nerambursabile, ambii s-au lovit de aceleași probleme: birocrația și lipsa forței de muncă.

Agricultura și tehnologia: O zi de semănat inteligent în Giurgiu

Mircea Oprea si Cătălin Florea pe camp, langa un tractor care seamana

Agricultura trebuie să țină pasul cu avansul tehnologiei. Este o realitatea cu care iau contactul din ce în ce mai mulți fermieri români. Este și cazul lui Octavian Olaru, un fermier de 42 de ani din Giurgiu care vrea să fie unul din pionierii însămânțării inteligente în România. O companie renumită la nivel internațional a lansat recent pe piața autohtonă o aplicație cu ajutorul căreia semănarea se face diferențiat în funcție de sol și condițiile meteo. Eficența aplicației a fost testată cu succes în mai multe state europene, producția crescând cu până la 30%.

Răzvan Ștefan Dumitru, profesor de matematică devenit fermier

Răzvan Ștefan Dumitru alaturi de doua dintre tractoarele sale

Răzvan Ștefan Dumitru, inginer auto devenit profesor de matematică, a ajuns agricultor cu ajutorul banilor de la Uniunea Europeană. În comuna Dudești din județul Brăila. ”Dacă nu erau banii aceștia, nu era nimic din ce avem acum. Cu bani proprii nu aveam cum să fac ce am realizat până acum”, spune Răzvan Ștefan Dumitru.

 

”Poiana lui Ovidiu”, sau cum transformi fermierul în om de afaceri

George Scupra

”Rural” a fost la malul mării, la Ovidiu, în județul Constanța, acolo unde a fost pusă pe picioare o asociație, ”Poiana lui Ovidiu”. Este o inițiativă pur locală, iar primarul George Scupra s-a gândit să unească sub o singură umbrelă producători agricol din mai multe localități. În vreme ce mulți dintre fermieri se plâng că nu sunt băgați în seamă de marii comercianți, au început să apară tot mai des inițiative de a pune lucrurile în comun.

Arnaud Charmetant: Nu căutăm recorduri, costă prea mult

Arnaud Charmetant

Arnaud Charmetant este unul dintre cetățenii străini care trăiesc în România și se ocupă de agricultură. Acum administrează 13.500 de hectare în Călărași și nu ”a fugit” cu pământul în Franța.
Arnaud Charmetant a venit în România acum 15 ani, şi-a făcut o familie, ba și-a mai adus și un frate încoace şi conduce o afacere de succes în agricultură. Ba chiar e în fruntea AIDER, Agricultură Integrată Durabilă Economic Rentabilă, unde are şi funcţia de preşedinte.

Emisiuni

Neînțelegeri pe banii din viitoarea PAC. Cine pierde (mai mult), cine câștigă

Bancnote Euro prinse la uscat. PAC - diminuarea bugetului pentru agricultura.

Au apărut primele certuri iscate de diminuarea bugetului comunitar pentru agricultură (viitoarea PAC). Prea puține țări se declară mulțumite, de exemplu Germania, care, cu un excedent bugetar, și-ar permite să suporte din banii ei diferența lăsată de plecarea Marii Britanii.

România nu ar avea decât de pierdut, dacă ținem cont de datele actuale, și nici nu pare a avea prea multe căi de atac, după cum aflăm de la corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan.

Service-ul auto merge, atelierul meșteșugăresc a murit

Catalin Lenta in vizita la service

Anunțul Comisiei Europene de reducere, în viitorul exercițiu bugetar, a banilor care vor fi folosiți pentru agricultura comunitară, stârnește valuri de nemulțumire și mai toată lumea se așteaptă la negocieri și nu doar la anunțuri.

Mai puțini bani de împărțit în noua PAC

Euro. Bancnote de 5, 10 si 20 cu cateva monede deasupra. PAC

Mai e puțin până ce Uniunea Europeană anunță banii cu care se va descurca în viitorul exercițiu financiar. E clar e că vor fi reduceri pentru că rămâne un gol provocat de Brexit – minus 15 miliarde de euro anual. Iar unul din domeniile afectate este Politica Agricolă Comună.

Când ”zootehnizăm” agricultura României?

Vaci la o ferma la ora mesei

În ultimele zile, emisiunea Rural a fost ”plecată” din București, pe la fermieri și autorități locale din comune transilvănene, în drum spre târgul de agricultură AGRARIA de la Cluj.

Astăzi discutăm despre un proiect mai mult decât necesar României – așa numita zootehnizare a agriculturii. Dacă în domeniul vegetal lucrurile par bine puse la punct, creșterea animalelor, domeniul care poate aduce mulți bani, se arată încă rămasă în urmă. De fapt, după cum aflat de la cei cu care am discutat, evoluția este destul de înaintată și rapidă, doar că e nevoie de mai mult timp.

Fermierii, favorizați în relația cu marile magazine?

Mere pe raftul unui supermarket

Comisia Europeană propune măsuri pentru interzicerea practicilor comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, pentru a-i ajuta pe fermieri să își consolideze poziția pe piață și să se protejeze împotriva șocurilor viitoare.

Galerii Foto

Web-documentare

Documentar: Agricultura Românească

Documentar: Agricultura Românească

Se spune că a fost grânarul Europei. România, a şaptea ţară ca populaţie din Uniunea Europeană şi a cincea ţară ca suprafaţă agricolă, continuă să fascineze. 15 milioane de hectare de teren agricol din care 10 milioane de hectare sunt teren arabil. Într-o lume în care criza alimentară bate la uşă pământul se va măsura în aur. În România însa nu prea are cine îl munci. Deşi o treime din români lucrează în agricultură aceasta rămâne domeniul cel mai văduvit din economia României. Toată agricultura nu produce decât vreo 10 % din Produsul Intern Brut al României. E mult ? E puţin ?

Documentar: Internet la ţară

Cover documentar Internet la tara

România a aderat la Uniunea europeană în 2007. În 10 ani această ţară aproape şi-a dublat PIB-ul. E o performanţă care poate fi acum accelerată de penetrarea masivă a internetului în mediul rural. În aceste locuri lumea virtuală poate face lumea reală mai bună. Internetul este cheia cu care România rurală poată reduce distanţa care o separă de media europeană.

Agricultura românească şi dilemele ei

Capital italian, mână de lucru româneasca si vaci franţuzeşti, acest cocktail nu ar fi fost posibil decât în Uniunea Europeană. Subvenţiile europene si investiţiile străine au retrezit agricultura româneasca la viaţă. Fata României se schimba cu fiecare zi care trece. După abandonul din anii 1990 agricultura româneasca a început sa renască si fluxul de capital străin continua sa îi dea o noua viaţă.

Documentar: Comuna Colibași, ”campioana” fondurilor europene, într-o țară codașă în UE

Comuna Colibași, ”campioana” fondurilor europene

În comuna Colibași, din județul Giurgiu, accesarea fondurilor europene a devenit o adevărată modă printre fermieri. Aproximativ 150 de localnici care se ocupă cu legumicultura au accesat în ultimii ani fonduri nerambursabile totale de peste 6 milioane de euro. Am mers în Colibași și am încercat să aflăm cum au reușit fermierii de acolo să devină fruntași la capitolul ”fonduri europene”, la care România e codașă printre statele europene.

Webdocumentar: Cooperativa

Cover Cooperativa

Conform datelor disponibile din surse Eurostat, la nivel european, suprafața medie a unei exploatații agricole din România este cea mai mică din Uniunea Europeană. Din cauza reformei funciare și a corupției din sectorul retrocedărilor, atomizarea suprafețelor de producție agricolă este un factor care contribuie decisiv la ritmul lent al dezvoltării acestui sector în țara noastră. Nu este, așadar, de mirare, că una din prioritățile noului Program Național de Dezvoltare Rurală o reprezintă încurajarea formelor asociative în agricultură.