Un fermier din județul Vrancea a introdus tehnologiile noi și le utilizează pe scară largă. Rezultatele sunt spectaculoase, reduceri de costuri și randamente bune. În același timp, în trialogul european se fac pași înainte în ceea ce privește viitoarea politica agricolă comună.
Invitaţi Rural:Teofil Dascălu, fermier, administratorul fermei Frizonagra, Vrancea, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI la Bruxelles.
Crescătorii de animale din România doresc o mai buna alocare a fondurilor publice naționale și europene. In continuare, subvențiile plătite fermierilor maghiari, de exemplu, sunt mult mai mari decât cele acordate crescătorilor români.
Invitaţi Rural: Nicușor Șerban, crescător de animale (vaci), proprietar Agroserv Măriuţa, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI la Bruxelles.
Sunt universitățile pregătite pentru adaptarea la noile realități? Care sunt așteptările angajatorilor de la ele? Cum colaborează universitățile cu fermierii și industria alimentară si cum răspund provocărilor tot mai complexe? Cum contribuie acestea la procesul de schimbare a generațiilor în agricultură?
Folosirea dronelor, a senzorilor și camerelor de înregistrat sofisticate au ajuns să fie tot mai utilizate în agricultura locală. Scopul este de a oferi agricultorilor informații la timp și cât mai complexe despre stadiul lucrărilor agricole și a culturilor. În felul acesta, se poate evita răspândirea unor boli sau a unor dăunători și, totodată, se poate verifica evoluția culturilor.
Invitaţi: Marcel Ionescu, fondator Agricloud, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI la Bruxelles.
Instituțiile de credit sunt flexibile în ceea ce privește oferirea de microcredite pentru fermieri. Majoritatea împrumuturilor de valoare mică, între 3.000 și 20.000 de euro se adresează legumicultorilor. Cu toate acestea, cei care exploatează suprafețe mici de teren se confruntă cu probleme de vânzare a produselor, dar și de finanțare a producției.
Este opinia unui ieșean care a investit în permacultură pentru că, spune tânărul, a simțit declinul naturii și a vrut să schimbe ceva. Permacultura și micro agricultura intensivă sunt alternativele la agricultura convențională, model criticat de experți, pentru impactul asupra mediului și protecția față de consumator. Permacultura, micro agricultura intensivă sunt la început în România și la nivel guvernamental nu există deocamdată strategii pentru dezvoltarea acestor domenii.
Închiderea piețelor care funcționează în spații fără aerisire, dar și a târgurilor din sate are efect în lanț: au resimțit deja de la cel mai mic producător până la cei care vând en-gros și care nu au unde să depoziteze marfa. Andreea Orosz a fost la Lungulețu, o localitate faimoasă pentru culturile sale și a stat de vorbă cu oamenii.
Delta Dunării rămâne una dintre cele mai căutate destinații turistice din țară. În perioada pandemiei, a pierdut turiștii străini, un pilon important, au rămas însă românii care au ținut să o viziteze în număr mare. În ultimii ani însă Delta Dunării se confruntă cu un fenomen greu de ținut în frâu de autorități: tot mai multe ambarcațiuni cu motoare puternice o străbat, afectandu-i cel mai de preț lucru: biodiversitatea. Spre ce ne îndreptăm dacă o ținem tot asa?
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași încearcă să țină pasul cu timpurile, ba chiar să o ia înaintea lor. Cu ajutorul fondurilor europene, Universitatea și-a modernizat bazele de practică astfel încât să fie aptă să facă față provocărilor. Indiferent de specializare, studenții sunt încurajați să învețe în aceste baze cu un mare accent pe partea practică, pentru că testând vor învăța să fie buni specialiști într-un domeniu esențial pentru viitorul omenirii.
Drumul șerpuiește lin printre satele aflate la poalele dealurilor. Sunt deja în zona Voinești, județul Dâmbovița, iar peisajul în culori de toamnă scăldat de un soare blând îmi animă sufletul. E momentul recoltatului la mere și mă bucur că pot face cunoștință cu producătorii din zonă acum, când își adună roadele. Opresc mașina, un domn se apropie de mine să facem cunoștință în timp ce eu îi privesc aliura - înalt, cu părul alb și fața mângâiată de soare. Întind mâna și simt prin strângerea vibrantă, determinarea, forța cu care viața l-a călit.
Agricultura este o loterie. Asta am învățat-o de la fermierii care în fiecare an își văd supuse culturile la tot felul de amenințări. “Când lucrezi sub cerul liber, ești la voia Domnului”, îmi spunea un senior cu ștate vechi în sector. Oamenii s-au învățat deja că niciun an nu este la fel și orice este posibil. Dar până anul acesta, când au fost puși să se războiască cu două mari amenințări – pandemia de Covid-19 și seceta, nu au mai trăit nicicând asemenea emoții.
Mâncăm de 3 ori pe zi, ne place ca în farfuria noastră să ajungă tot ce este mai sănătos și mai gustos. Facem eforturi să alegem hrană din surse de încredere. Avem o responsabilitatea față de sănătatea noastră și a familiei noastre, pentru că, nu-i așa, suntem ceea ce mâncăm. Ca și cumpărători gestul de a lua un produs și a-l pune în coș a devenit o rutină firească. Dar, de câte ori ne-am gândit prin câte mâini, prin câte griji și frământări trec legumele și fructele ajunse în bucătăria noastră? De ce ar trebui să ne intereseze acest aspect?
Pe grinduri și printre ape, alături de pelicani, cai sălbatici, mistreți, coioți, nuferi, stuf și peste 300 de specii de păsări, trăiesc și oameni. Vecinii lor sunt adesea pe malul celălalt și, ca să le faci o vizită, trebuie să iei barca. Natura îți dă de toate, dar nu în fiecare anotimp. Iarna oamenii sunt adesea izolați în bucata lor de deltă din cauza gheţurilor, dar s-au adaptat. În fiecare anotimp au găsit soluții să se hrănească și să dezvolte mici afaceri. De la pescuit, îngrijit albine, crescut animale, găzduit și plimbat turiști, oamenii Deltei fac de toate.
Omenirea practică agricultura mii de ani. Ce deosebește modul în care strămoșii noștri făceau acest lucru și agricultorii zilei de azi este cunoașterea, știința. RFI vă invită să aflați mai multe despre cum poate ajuta știința agricultura zilelor noastre.
Pot trăi decent, din agricultură, producătorii mici şi mijlocii ? Iniţiativele mici au efecte asupra comunităţilor în care sunt dezvoltate?
