Cu puțin peste 34.000 de euro, fermierii români vor putea să își cumpere, de la anul, un tractor fabricat în plan local. Firma care îl face, IRUM Reghin, spune că nu va fi un tractor low-cost și va face față în competiția cu mărcile deja consacrate în domeniu.
În materie de târguri agricole, joi, 18 octombrie, în mijlocul Moldovei, a avut loc o premieră națională: prima demonstrație cu șapte utilaje moderne și performante de recoltat porumb.
La câțiva kilometri de orașul Roman, pe terenurile Liceului Tehnologic “Ion Ionescu de la Brad” din comuna Horia, a avut loc a doua ediție a Demo Show Moldova, ediție la care au participat peste 300 de agricultori care au avut ocazia de a vedea la lucru cele șapte combine de ultimă generație.
Pesta porcină africană continuă să se se răspândească necontrolat, ea afectând aproape 250 de localităţi din 13 judeţe, cu 998 de focare confirmate, fiind eliminaţi 348.691 de porc; între timp, mii de oameni sunt concediați din fermele care și-au întrerupt sau restrâns activitatea. Cea mai gravă situație este în sud-estul țării. În Tulcea, spre exemplu, mai mult de jumătate din localități sunt afectate. RFI a mers la Tulcea, unde a încercat să afle care este reacția fermierilor, dar și ce măsuri iau autoritățile în încercarea de a stopa răspândirea acestui virus.
La numai 31 de ani, Marian Olteanu este managerul uneia din cele mai de succes crame din Moldova. Echipa RFI a mers până la Iași, în satul Vișani, pentru a vorbi cu el.
Ne-a spus întreaga poveste, care începe în anii 90 când familia sa a reuşit să retrocedeze câteva zeci de hectare de vie și ajunge până în prezent, cu multe satisfacții și greutăți, cu fonduri europene accesate și, în fine, un renume câștigat cu greu pe o piață diversificată de vinuri.
Are 40 de ani, îl cheamă Adi Constantin, lucrează anual 260 de hectare de pământ și a accesat până acum fonduri europene rezervate agriculturii în valoare de aproape 550.000 de euro. Fermierul despre care vorbim locuiește în satul Bălteni, de la granița județelor Buzău și Brăila.
Am mers în Bălteni pentru a afla cum a fost pentru Adi Constantin experiența accesării fondurilor europene. ”Nu chiar atât de grea”, după cum a mărturisit el.
Problema lui e mai degrabă cu autoritățile române, de la care așteaptă să creeze o o piață de desfacere corectă, cu prețuri competitive.
2019 este un an complicat pentru Ministerul Agriculturii, recunosc autoritățile de la București, și asta pentru că, dincolo de problemele curente de gestionat, România conduce Uniunea Europeană, deci trebuie să ducă mai departe marile dosare în domeniu.
Forța de muncă din agricultura României este cel mai prost plătită la nivelul Uniunii Europene, arată un recent raport al Comisiei privind fermele din spațiul comunitar.
Astfel, în timp ce în Spania tariful este de 7,7 euro pe oră, în România media este de sub 2 euro. De asemenea, analiza Comisiei Europene arată că România se caracterizează prin ferme mici, pline de datorii şi în care muncesc, fără salariu, membrii familiei fermierului.
Curtea Europeană de Conturi este de părere că propunerea comisarului pentru agricultură Phil Hogan privind o Politică Agricolă Comună ”mai verde” nu este prea bine explicată și chiar prea costisitoare.
Dincolo de astfel de păreri, să amintim că în ultima vreme se ridică tot mai multe voci împotriva propunerii de reformă care renaționalizează, prea mult, agricultura europeană. Discuțiile nu sunt însă decât la început, după cum amintește corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan.
Liderii europeni discută aprins în această perioadă viitorul financiar al Uniunii, deci și al Politicii Agricole Comune. În ciuda reducerii sumelor alocate, toată lumea e de acord că plăţile directe reprezintă o necesară centură de siguranţă pentru fermierii comunitari.
România nu stă deloc bine în ceea ce privește forța de muncă în agricultură, mai ales când vine vorba de generația care ar trebui să o schimbe pe cea actuală.
Datele arată că România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană când vine vorba de ponderea tinerilor care lucrează în agricultură. Astfel, mai puțin de 10% dintre managerii de fermă români aveau sub 40 de ani, ceea ce confirmă că îmbătrânirea forței de muncă din agricultură este o problemă la nivelul întregii Uniuni Europene.
RFI Romania și Asociația Presei Agricole din România (APAR) au organizat joi, întâi noiembrie, la RAMADA Plaza, o discuție cu fermieri, autorități, presa şi specialiști în comunicare.
Moderatori au fost Cătălin Lenţa, jurnalist RFI și Nicoleta Dragomir, Redactor Șef Revista Ferma.
Pot trăi decent, din agricultură, producătorii mici şi mijlocii ? Iniţiativele mici au efecte asupra comunităţilor în care sunt dezvoltate?
Florin Andrei și Constantin Buzea sunt doi tineri medici veterinari din comuna C. A. Rosetti, din Județul Buzău. Doi tineri născuți la țară, școliți la București, care au revenit în localitatea natală pentru a continua munca familiei în agricultură. Ambii au luat fonduri europene nerambursabile, ambii s-au lovit de aceleași probleme: birocrația și lipsa forței de muncă.
Se spune că a fost grânarul Europei. România, a şaptea ţară ca populaţie din Uniunea Europeană şi a cincea ţară ca suprafaţă agricolă, continuă să fascineze. 15 milioane de hectare de teren agricol din care 10 milioane de hectare sunt teren arabil. Într-o lume în care criza alimentară bate la uşă pământul se va măsura în aur. În România însa nu prea are cine îl munci. Deşi o treime din români lucrează în agricultură aceasta rămâne domeniul cel mai văduvit din economia României. Toată agricultura nu produce decât vreo 10 % din Produsul Intern Brut al României. E mult ? E puţin ?
România a aderat la Uniunea europeană în 2007. În 10 ani această ţară aproape şi-a dublat PIB-ul. E o performanţă care poate fi acum accelerată de penetrarea masivă a internetului în mediul rural. În aceste locuri lumea virtuală poate face lumea reală mai bună. Internetul este cheia cu care România rurală poată reduce distanţa care o separă de media europeană.
Capital italian, mână de lucru româneasca si vaci franţuzeşti, acest cocktail nu ar fi fost posibil decât în Uniunea Europeană. Subvenţiile europene si investiţiile străine au retrezit agricultura româneasca la viaţă. Fata României se schimba cu fiecare zi care trece. După abandonul din anii 1990 agricultura româneasca a început sa renască si fluxul de capital străin continua sa îi dea o noua viaţă.
