O agricultură tot mai restrictivă pentru europeni

Reducerea culturilor intensive ar permite Europei să nu mai importe 40 de milioane de tone de soia pe an

Prin adoptarea unei agriculturi agro-ecologice bazate pe eliminarea îngrăşămintelor chimice, reducerea culturilor intensive şi o creştere a pajiştilor şi a culturilor extensive, Europa ar reuşi să îşi hrănească în mod durabil cei 530 de milioane de locuitori în anul 2050.

Concluzia este a unui studiu al Institutului pentru dezvoltare durabilă şi relaţii internaţionale, din subordinea Institutului pentru Studii Politice din Paris. Pentru a hrăni mai multe persoane într-o manieră mai echilibrată, reducând în paralel emisiile de gaze cu efect de seră ale sectorului agricol cu 40% comparativ cu anul 2010, trebuie ca agricultura europeană ”să producă mai bine cu mai puţin”, concluzionează studiul. Documentul preconizează o reducere de 10% până la 50% a randamentelor agricole actuale în funcţie de culturi. Modelul ţine cont de constrângerile climatice, mizele producţiei agricole şi agroalimentare şi prognozele de sănătate publică internaţională.

Studiul admite că agricultura europeană şi-a îmbunătăţit eficienţa în termeni de emisii de gaze cu efect de seră (care au scăzut cu 20% între 1990 şi 2015) dar subliniază că sistemul actual, bazat pe utilizarea semnificativă a pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice, ”nu este unul durabil” având în vedere degradarea alarmantă a biodiversităţii la care contribuie acest sistem.

Agricultura europeană trebuie să respecte obiectivele fixate în cadrul acordurilor internaţionale cu privire la climă, modificând însă regimul alimentar actual al populaţiilor care este ”prea bogat şi dezechilibrat” şi care contribuie la creşterea cazurilor de afecţiuni (obezitate, diabet, maladii cardio-vasculare), subliniază documentul.

Trecerea la o agricultură fără chimicale şi care include o componentă importantă de pajişti permanente şi alte infrastructuri agro-ecologice ar permite recuperarea biodivesităţii, cea a calităţii resurselor naturale şi o scădere a emisiilor, se mai arată în studiu. De asemenea, reducerea culturilor intensive ar afecta în special animalele hrănite cu cereale, precum porcii sau păsările, ceea ce ar permite Europei să înceteze să mai importe peste 40 de milioane de tone de soia pe an.

În pofida reducerii randamentelor, un sector agro-ecologic european ar înregistra un excedent al producţiei non-consumată care ar putea fi valorizat la export graţie calităţii sale (o creştere de 20% a producţiei de lapte) şi în cazul vinului, precizează studiul.