Vești bune pentru România? Nu la fel ca pentru Irlanda

Fermierii din Irlanda vor primi compensații financiare din partea Comisiei Europene, motivul fiind prăbuşirea preţurilor cărnii de vită şi lactatelor, în cazul unui Brexit fără acord. E vorba de sute de milioane de euro, ce ar compensa prăbuşirea pieţei şi pierderea clienţilor britanici.

Cu legături apropiate cu Marea Britanie, în special în sectoare cu forţă de muncă dezvoltată, cum este industria agroalimentară, economia irlandeză, dependentă de exporturi, este considerată cea mai vulnerabilă între celelalte 27 de state care rămân în Uniunea Europeană în cazul unui Brexit fără acord comercial, după cum aflăm de la corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan.

În perspectiva viitoarei Politici Agricole Comune, fermierii europeni vor avea parte de noi subvenții - e vorba de scheme ecologice, sub forma unor angajamente pentru un an. Statele Uniunii vor fi astfel obligate să pună la punct una sau mai multe scheme ecologice, atractive pentru fermieri, anunță Comisia Europeană. Acestea vor fi totuși facultative pentru fermieri.

Dat fiind că schemele ecologice sunt finanțate din bugetul național de plăți directe, statele membre se pot asigura că sistemele corespund cu exactitate nevoilor specifice ale mediului local și ale fermierilor. Schema ecologică presupune o plată anuală pe hectarul eligibil și ar putea fi plătită ca un supliment al plăților directe ale agricultorilor sau ca sisteme independente cu plăți bazate pe pierderile de venituri și costurile suplimentare suportate de agricultori. Aceste subvenții ar putea fi extinse și consolidate prin măsuri ambițioase de dezvoltare rurală.

Statele membre pot să elaboreze scheme ecologice pentru practicile agricole, cum ar fi gestionarea mai bună a pășunilor și pajiștilor permanente, gestionarea nutrienților, pentru speciile polenizante, agroecologia și agricultura ecologică.

Dincolo de astfel de măsuri, continuă procesul de convergență în cazul plăților directe, astfel că subvenția pe suprafață de care beneficiază fermierii din România ar putea crește anul acesta de la 170 de euro/ha la 195,5 euro/ha, iar după 2020, în noua Politică Agricolă Comună să ajungă la 205 euro/ha. Anunțul a venit de la Achim Irimescu, șeful Departamentului pentru Agricultură și Siguranță Alimentară din cadrul Reprezentanției Permanente a României la UE.

Plățile directe vor crește datorită propunerii Comisiei Europene de continuare a procesului de convergență externă. În 2019 și 2020, plata directă va crește de la 170 de euro pe hectar  la 195,5 euro pe hectar datorită convergenței externe aplicată pentru ultimii doi ani ai perioadei de programare financiară actuală, deci la peste 1,91 miliarde euro anual.

În perioada 2021-2027, ca urmare a continuării convergenței externe, plata directă va crește de la 195,5 euro pe hectar la o valoare medie de 205 euro pe hectar.

În pofida creșterii plății directe pe unitatea de suprafață, suma totală anuală nu va crește semnificativ deoarece suprafața de referință a României se va reduce de la 9,7 milioane hectare actualmente, la 9,24 milioane hectare cât a fost suprafața ce a beneficiat de plăți directe în anul de referință 2016.

Analizăm această perspectivă cu Emil Dumitru, președintele Federației ProAgro.

Jurnal Rural

În noua Politică Agricolă Comună va fi o singură regulă care va duce la încasarea plății pe înverzire, anunță comisarul Phil Hogan. Aceasta va înlocui cele trei reguli care privesc diversificarea culturilor agricole, obligatorie pentru primirea acestor bani.

La ora actuală, fermierii care vor să beneficieze de plata pe înverzire, numită greening, în valoare de peste 58 de euro pe hectar, sunt obligați să respecte regula diversificării culturilor agricole. Concret, la exploatație agricolă între 10 ha și 30 ha, fermierii trebuie să aibă minim două culturi ca să beneficieze de banii acordați pe hectar. Pentru exploatațiile agricole de peste 30 ha, lucrurile sunt și mai complicate. Fermierul trebuie să asigure cel puţin trei culturi diferite. Cultura preponderentă trebuie să acopere maximum 75 % din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95 % din terenul arabil.

După 2020, altele vor fi regulile, anunță comisarul pentru agricultură. De la ”diversificarea culturilor” se trece la ”rotația culturilor”, sau condiționalitate. Noua arhitectură verde, cum este numită de Phil Hogan, va fi bună pentru fermieri și pentru mediu pentru că oferă mai multe posibilități de a plăti fermierilor care sunt dispuși să ofere mai multe bunuri publice.

Ne ajung banii (Petre Daea)

La București, ministrul Petre Daea se anunță mulțumit de bugetul alocat Ministerului Agriculturii în acest an. ”Avem cât trebuie”, a răspuns ministrul agriculturii, Petre Daea, când a fost întrebat dacă este mulțumit de suma alocată pentru minister în proiectul de buget pentru 2019.

În draftul de buget pentru acest an, Ministerul Agriculturii va avea o alocare de 22,764 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de bugetul din 2018. ”Categoric da, sunt mulţumit de buget. Noi avem cât trebuie şi folosim acest rezultat. Pentru că aici mai şi discutăm cum se cuvine, trebuie să ai şi o execuţie bugetară cum se cuvine. Am avut o execuţie bugetară cum se cuvine, avem un buget cum se cuvine. Acum îl urmărim să-l ducem la îndeplinire pentru a ne realiza programele pe care ni le-am stabilit şi pe care le aşteaptă ţara”, a spus ministrul Petre Daea.

Crește subvenția europeană pe suprafață

Subvenția pe suprafață de care beneficiază fermierii din România ar putea crește anul acesta de la 170 de euro/ha la 195,5 euro/ha, iar după 2020, în noua Politică Agricolă Comună să ajungă la 205 euro/ha, anunță Achim Irimescu, șeful Departamentului pentru Agricultură și Siguranță Alimentară din cadrul Reprezentanției Permanente a României la UE.

Plățile directe vor crește datorită propunerii Comisiei Europene de continuare a procesului de convergență externă. În 2019 și 2020, plata directă va crește de la 170 de euro pe hectar  la 195,5 euro pe hectar datorită convergenței externe aplicată pentru ultimii doi ani ai perioadei de programare financiară actuală, deci la peste 1,91 miliarde euro anual.

În perioada 2021-2027, ca urmare a continuării convergenței externe, plata directă va crește de la 195,5 euro pe hectar la o valoare medie de 205 euro pe hectar.

În pofida creșterii plății directe pe unitatea de suprafață, suma totală anuală nu va crește semnificativ deoarece suprafața de referință a României se va reduce de la 9,7 milioane hectare actualmente, la 9,24 milioane hectare cât a fost suprafața ce a beneficiat de plăți directe în anul de referință 2016, a mai spus Achim Irimescu.

Apar schemele ecologice naționale

Noi subvenții vor fi puse la dispoziția fermierilor în viitoarea Politică Agricolă Comună - e vorba de scheme ecologice, sub forma unor angajamente pentru un an. Statele Uniunii vor fi astfel obligate să pună la punct una sau mai multe scheme ecologice, atractive pentru fermieri, anunță Comisia Europeană. Acestea vor fi totuși facultative pentru fermieri.

Dat fiind că schemele ecologice sunt finanțate din bugetul național de plăți directe, statele membre se pot asigura că sistemele corespund cu exactitate nevoilor specifice ale mediului local și ale fermierilor. Schema ecologică presupune o plată anuală pe hectarul eligibil și ar putea fi plătită ca un supliment al plăților directe ale agricultorilor sau ca sisteme independente cu plăți bazate pe pierderile de venituri și costurile suplimentare suportate de agricultori. Aceste subvenții ar putea fi extinse și consolidate prin măsuri ambițioase de dezvoltare rurală.

Statele membre pot să elaboreze scheme ecologice pentru practicile agricole, cum ar fi gestionarea mai bună a pășunilor și pajiștilor permanente, gestionarea nutrienților, pentru speciile polenizante, agroecologia și agricultura ecologică.

Bani pentru procesare, proiecte mai puține

Termen prelungit pentru finanțări europene pentru procesarea și marketingul produselor agricole, anunță Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Sunt disponibile fonduri de peste 81 de milioane de euro, iar AFIR transmite că a prelungit până pe 28 februarie sesiunea de depunere a cererilor de finanțare pentru submăsura 4.2 ”Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”, pe componenta ”Dezvoltarea şi modernizarea unor capacităţi de procesare şi de comercializare a produselor agricole”, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Fondurile disponibile pentru submăsura 4.2 sunt de 203 milioane de euro, dintre care 81,2 milioane de euro pentru ”Dezvoltarea şi modernizarea unor capacităţi de procesare şi de comercializare a produselor agricole”. Restul de 121,8 milioane euro sunt alocate pentru ”Crearea de noi unităţi de procesare a produselor agricole”, dar în acest caz nu a fost extins termenul.