Când ”zootehnizăm” agricultura României?

Vaci la o ferma la ora mesei

În ultimele zile, emisiunea Rural a fost ”plecată” din București, pe la fermieri și autorități locale din comune transilvănene, în drum spre târgul de agricultură AGRARIA de la Cluj.

Astăzi discutăm despre un proiect mai mult decât necesar României – așa numita zootehnizare a agriculturii. Dacă în domeniul vegetal lucrurile par bine puse la punct, creșterea animalelor, domeniul care poate aduce mulți bani, se arată încă rămasă în urmă. De fapt, după cum aflat de la cei cu care am discutat, evoluția este destul de înaintată și rapidă, doar că e nevoie de mai mult timp.

Discuțiile despre zootehnizare le-am purtat în târgul AGRARIA, acolo unde a fost o secțiune special dedicată acestui domeniu. Pentru început am stat de vorbă cu un mai vechi prieten al emisiunii RURAL, Zoltan Haller, de la Asociaţia Crescătorilor de Vaci ”Balţată Românească” Tip Simmental.

E de reținut însă că fără amelioare nu putem vorbi de supraviețuire într-o piață concurențială. Iar când vine vorba de animale superioare din punct de vedere calitativ, genetic, unde să găsești mai bune informații decât la cei care asta fac toată ziua? Tot în târgul AGRARIA l-am găsit de Valer Sician, directorul SEMTEST Sângiorgiu de Mureș.

E clar, avem nevoie doar de timp până când zootehnia din România să se bată de la egal la egal cu cei din Vest, de exemplu. Mai este însă nevoie de ceva și în nici un caz de individualism, adică mai clar de asociere. Tiberiu Ștef este consilier personal al Ministrului Agriculturii pentru zona montană și l-am întâlnit la o dezbatere la AGRARIA despre bălțata românească.

Uniunea Europeană și Mexicul au ajuns în 21 aprilie la un acord de principiu privind relațiile lor comerciale care ar debuta anul viitor. Cele două enități își liberalizează astfel schimburile comerciale, o victorie pentru Uniune, care are încă de furcă cu Acordul cu Mercosur, ca și cu cel cu Canada, după cum aflăm de la Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.

Jurnal Rural - informatii despre agricultura

Fermierii care s-au aflat la control, atât clasic, cât și prin teledetecție, trebuie să fie atenți la depunerea cererii unice pentru Campania 2018 deoarece trebuie în mod obligatoriu să includă și rezultatele controalelor, anunță APIA.

Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de alți fermieri și să nu depașească limita blocului fizic. Pentru fiecare parcelă se specifică indicativul județului, localitatea, codul SIRUTA al localității și numărul blocului fizic în care este localizată parcela agricolă.

În actuala campanie, fermierii completează cererea unică de plată folosind aplicaţia IPA-Online şi realizează electronic operațiunea de digitizare a parcelelor și actualizare a declarației de suprafață. Cei care participă la schema pentru micii fermieri nu au obligația de a-și declara parcelele agricole pentru care nu depun cerere de plată, cu excepția cazului în care o astfel de declarație este necesară pentru obținerea unui alt tip de ajutor sau sprijin.

Rămânem dependenți de importurile alimentare

România trebuie să apeleze încă opt ani la importurile de carne de porc pentru a asigura consumul, estimează ministrul agriculturii, care spune că urmărește ca acest import să fie din ce în ce mai scăzut. ”Avem obiectiv ca programul de creștere a efectivelor de animale și cel de susținere a reproducției la suine să se desfășoare timp de 8 ani. Este prevazut în Programul de Guvernare pentru a susține produsele deficitare. Mie, ca ministru, îmi revine misiunea să îl pun în practică”, spune Petre Daea.

Şeful MADR a adăugat că România trebuie să apeleze din nefericire la importurile de carne de porc pentru a asigura consumul, dar a mai spus că urmărește ca acest tip de import să fie din ce în ce mai mic și ”apoi, evident să îl și neutralizăm”. ”Acum, la importuri suntem undeva la 40-45% din consum carne de porc și acest procent variază pe perioade și în funcție de consum intern și de perioada de valorificare a cărnii de porc. Sunt oscilaţii generate de piață”, a adaugat Petre Daea.

Obligații noi pentru autoritățile locale

Fiecare localitate ar urma să fie obligată să dețină unități frigorifice pentru depozitarea deșeurilor de natură animală și să încheie contracte pentru neutralizarea lor, arată o inițiativă legislativă din Senat. Obligația organizării activităților de neutralizare a deșeurilor animale va fi transferată de la nivelul consiliilor județene în sarcina consiliilor locale. În plus, toate localități vor trebui să dețină unități frigorifice pentru deșeuri animale.

În prezent legea prevede că, la nivelul județelor, consiliile județene organizează și sunt responsabile pentru desfășurarea activității de neutralizare a subproduselor de origine animală provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale, având obligația de a asigura contractual, în condițiile legii, realizarea acestei activități de neutralizare cu o unitate de ecarisare autorizată conform legislației în vigoare.

În cazul fermelor comerciale autorizate, firmele vor trebui să achite contravaloarea depozitării, iar autoritățile să țină cont de capacitatea unității de depozitare. În prezent, crescătorii de animale sunt obligați să anunțe în cel mult 24 de ore medicul veterinar și autoritățile locale cu privire la decesul unui animal, iar apoi să aștepte ca prestatorul de servicii contractat la nivel județean să ridice deșeurile animale.

Scade subvenția pentru lucernă

Fermierii care au mizat anul trecut pe sprijinul cuplat la lucernă au surpriza neplăcută să încaseze în 2018 de trei ori și jumătate mai puțini bani pe hectar. Cuantumul sprijinului cuplat vegetal pentru cultura de lucernă a scăzut pentru 2017 de la 340 de euro/ha la 90 de euro/ha pentru campania de subvenții APIA 2017. Valoarea pe hectar pentru anul 2017 a acestei subvenții a fost anunțată chiar de ministrul agriculturii, Petre Daea.

În primul an de acordare a sprijinului cuplat vegetal, 2015, fermierii se așteptau să încaseze 55 de euro/ha pentru lucernă. Era cuantumul notificat la Comisia Europeană, numai că suprafața eligibilă la plată a fost mult mai mică in agricultură, așa că au rămas bani suficienți încât acest cuantum pe hectar să crească de la 55 de euro la o sumă uriașă, spectaculoasă, de 520 euro/ha.