Un grup de antreprenori din domenii diverse, financiar, arhitectură, consultanţă, au achiztionat o fermă de dimensiuni medii în judeţul Teleorman.
De asemenea, compania a arendat mai multe mii de hectare de teren de la proprietari astfel că în acest moment, Holde Agri, lucrează aproximativ 6.500 de hectare de teren agricol.
O bună parte a exploataţiei agricole este exploatată în regim bio, produsele obţinute fiind certificate pe acest sistem.
De asemenea, antreprenorii au investit în utilaje moderne, controlate prin GPS.
Recent, investitorii au realizat o emisiune de obligaţiuni în regim privat, fapt care le-a adus o creştere de capital și o mărire a numărului de investitori.
Anul acesta, sunt şanse mari ca Holde Agri să fie listată la Bursa de Valori Bucureşti, pe piața AERO.
Invitat: Eugen Voicu, antreprenor în agricultură.
Reforma Politicii Agricole Comune post 2020 reia marile concepte deja cunoscute (convergenţă, plafonare, ecologie, etc) și introduce unele concepte obligatorii, precum cel a micului fermier şi al fermierului tânăr. Dar ce este plafonarea și cum afectează ea fermele mari? O corespondenţă de la Bruxelles de la Mihaela Gherghișan.
Jurnal Rural
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a autorizat utilizarea neonicotinoidelor pentru tratarea semințelor de porumb și de sfeclă de zahăr în campania de primăvară, în situații de urgență.
Autorizația este temporară și a fost acordată în conformitate cu procedurile care permit statelor membre ale Uniunii Europene să le asigure fermierilor accesul la produse de combatere a dăunătorilor pentru protecția plantelor, în situații unde există risc fitosanitar.
Perioadele pentru care Ministerul Agriculturii acordă autorizațiile temporare sunt: 20 ianuarie - 1 mai 2020, în cazul tratării şi utilizării semințelor de porumb, şi 20 ianuarie – 18 mai pentru sfeclă de zahăr.
Decizia a fost luată în urma solicitărilor Asociației Producătorilor de Porumb din România, a Federației Naționale PRO AGRO și a Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România care au reclamat faptul că, în prezent, nu există nicio soluție viabilă tratamentul semințelor celor două culturi.
Comisia Europeană a transmis o notificare Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), prin care informează că din fermele comerciale de păsări din Ungaria, aflate în zona de restricție din jurul focarului de gripă aviară produs de tipul H5N8, au fost sacrificate păsări (curcani), iar produsele obținute au fost livrate către mai multe state membre, printre care și România.
„Din analiza informațiilor primite a rezultat faptul că astfel de produse au fost introduse în România prin trei unități de depozitare, de pe raza județului Bihor. În regim de urgență, ANSVSA a dispus serviciilor sanitare veterinare de la nivel teritorial să acționeze pentru identificarea tuturor beneficiarilor produselor în cauză, retragerea de la comercializare și incinerarea acestora”, se arată într-un comunicat al ANSVSA.
Primul focar de gripă aviară din România a fost confirmat, săptămâna trecută, de ANSVSA la o exploatație comercială din județul Maramureș.
Luxemburg interzice utilizarea erbicidului glifosat de la sfârșitul acestui an, după o perioadă etapizată de retragere care începe la 1 februarie a.c., o dată cu ridicarea autorizațiilor care permit companiilor comercializarea acestui produs. Până la 30 iunie a.c., stocurile sunt lăsate pe piață, urmând ca după această dată să fie retrase. Produsele ce conţin glifosat mai pot fi utilizate însă până în ultima zi din an, relevă sursa citată.
Germania a decis interzicerea erbicidului glifosat începând cu anul 2023, dar reduce treptat utilizarea acestuia din 2020. Parlamentul austriac a aprobat în vara anului trecut interzicerea totală a glifosatului în agricultură, iar decizia urma să intre în vigoare în acest an, dar, a fost amânată ca urmare a invocării unor erori de procedură.
În România, glifosatul este intens utilizat pentru distrugerea buruienilor. În anul 2017, când la nivelul Comisiei Europene erau dezbateri pe tema interdicției sau a reautorizării erbicidului, un studiu realizat în România arăta că 50% dintre fermieri foloseau erbicide pe bază de glifosat. De altfel, erbicidul a fost utilizat mai bine de patru decenii de agricultori din toată lumea.
Gastronomia germană, recunoscută pentru meniurile abundente de carne, în special de porc, se orientează din ce în ce mai mult și către produse vegetariene și vegane. 15% dintre noile produse vegane lansate pe piața mondială în anii 2017 și 2018 provin din Germania. Potrivit unui studiu efectuat de Ministerul Federal al Agriculturii și Alimentației din Germania, 35% din populație consideră produsele vegetariene și vegane ca fiind extrem de importante pentru alimentație, iar 63% încearcă să limiteze consumul de carne.
Germania are cea mai mare rată de vegetarianism comparativ cu restul europenilor, iar numărul veganilor este, de asemenea, în creştere, menționează un studiu publicat de Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii. Studiul ministerului german al agriculturii arată că 8 milioane de germani sunt vegetarieni (în 2019), adică aproximativ 10% din populația Germaniei, de peste 82 de milioane de locuitori, și 1% din aceștia (814.000) sunt vegani, iar numărul crește în fiecare an.
Potrivit statista.com, aproximativ 70% dintre gospodăriile germane ar dori să vadă o varietate mai mare de produse vegetariene în supermarketuri, iar consumatorii germani sunt foarte atenți la ingredientele folosite pentru prepararea produselor și la etichetare.
