Vând sau nu marile magazine produse alimentare de altă calitate decât în țările vestice?

Discutăm cu Dorin Cojocaru, președintele APRIL – Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, despre disputa în care se implică mai multe state din centrul Europei, nemulțumite că marile firme ar vinde pe teritoriul lor produse alimentare diferite de cele din țările vestice. Există o diferență de calitate a produselor din Est și Vest?

În anul 2011, Asociația Consumatorilor din Slovacia a derulat o anchetă prin care au fost testate mai multe produse din supermarketuri din opt state ale Europei, rezultatele fiind omologate de către Institutul Național Veterinar și Alimentar. Mărfurile testate au fost băuturi racoritoare, piper, ciocolată și cafea, iar rezultatul anchetei a fost acela că există diferențe de calitate între produsele cu aceeași marcă.

În anul 2015, o echipă de la Universitatea de Chimie și Tehnologie din Praga a realizat o anchetă pentru câteva produse comercializate în Germania și Cehia. Parlamentul European a abordat și el, într-o dezbatere, acest subiect. În fine, recent, Oficiul Național pentru Siguranța Alimentelor din Ungaria a analizat 24 de produse alimentare și a constatat că în cazul unor produse există diferențe între cele comercializate în Ungaria și cele din Austria.

Trebuie amintit că liderii din patru state ale Europei Centrale se întâlnesc săptămâna aceasta pentru a cere Uniunii Europene să acționeze împotriva marilor companii alimentare care folosesc ingrediente de calitate inferioară în produsele destinate vânzării în statele mai sărace. Țările nemulțumite fac parte din așa-numitul ”Grup de la Vișegrad” și este vorba de Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia. Premierul Slovaciei spune că împreună vor solicita Uniunii Europene să adopte măsuri legislative care ar interzice astfel de practici.

Pe acest fond, și ministrul agriculturii de la București anunță că a fost constituit un grup, cu reprezentați ai ministerului, Autorității Naționale Sanitar Veterinare și ai Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor, organism care să depisteze eventualul dublu standard în privința calității alimentelor vândute în România.

La Bruxelles, 20 de state membre ale Uniunii Europene se plâng de slaba performanță a agricultorilor și de faptul că vând în pierdere; de partea sa, comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, promite să aducă ceva răspunsuri și soluții în a doua jumătate a anului, după cum aflăm de la corespondentul RFI la BRuxelles, Mihaela Gherghișan.

Abordăm și disputa apărută odată cu legea vânzării produselor agricole și alimentare în marile magazine, situație care a dus și la o atenționare din partea Comisiei Europene.

La Paris, până pe 5 martie, are loc ”Salonul Internațional al Agriculturii”, manifestare care vine pe fundalul a trei ani de criză în domeniu, criză care pare că se tot adâncește. Datele demonstrează că, în marea lor majoritate, agricultorii muncesc în pierdere; au mari datorii și reușesc să vândă numai la prețuri mici, ceea ce nu face altceva decât să le agraveze situația. Criza laptelui, începută în 2015 , a antrenat dupa ea criza sectorului bovin.

 

 

Jurnal Rural - 27 februarie

Sprijinul cuplat în zootehnie, acordat fermierilor pentru bovinele de carne, revine la varianta din 2014, anunță autoritățile de la București după negocierile de la Bruxelles. Decizia a fost luată pentru a nu pune în pericol actuala schema de sprijin cuplat.
”DG AGRI a recomandat revenirea la măsura inițială în ceea ce priveste SCZ la carne”, spune Dumitru Grigorean, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine pentru Carne. Concret, este vorba de renunțarea la notificările de anul trecut, o altă variantă luată în calcul presupunând schimbări importante și o mulțime de date și analize de trimis la Bruxelles.

În ceea ce privește valoarea subvențiilor acordate în zootehnie, acestea vor fi de aproximativ 400 de lei/cap animal pentru vaca de carne (Ajutorul Național Ttanzitoriu) și circa 600 de euro/cap animal, pentru SCZ, potrivit estimărilor făcute de fermieri.

Anul trecut, crescătorii de animale au avut parte de cele mai mari subvenții acordate până în present, adică peste 800 euro/cap animal pentru vaca de lapte și mai mult de 1.200 euro/cap animal pentru cele crescute pentru carne.

Pedepse pentru mierea falsificată
Producătorii, dar și magazinele care pun pe piață miere și produse apicole pentru consum, știind că acestea sunt obținute din înlocuitori, vor primi amenzi de până la 25.000 de lei, iar autorizația de funcționare le va fi suspendată 6 luni, anunță un proiect legislative discutat în parlament.

România a ajuns pe primul loc la producția de miere în Uniunea Europeană, dar în ultima perioadă au apărut tot mai multe informații despre mierea contrafăcută, care s-ar găsi în diferite lanțuri de magazine.

Pe acest fond, în Parlament a fost pregătit un proiect cu noi reglementări prin care să fie evitată falsificarea mierii cu diferite adaosuri, în special artificiale, și să fie stabilite condițiile în care mierea poate fi etichetată ca ”produs românesc”. Parlamentarii arată că mierea este un produs usor de falsificat, cea mai uzată tehnică fiind cea a amestecului de produse apicole.

”Mai grav este însă când consumatorul este înșelat prin comercializarea unui produs care conține sau nu miere alături de glucoză industrială. Acest tip de glucoză în stare lichidă are un gust aproape identic cu cel al mierii si este aproape imposibil de depistat la degustare. Consumul pe termen lung al mierii cu glucoză privează consumatorii de beneficiile mierii naturale si poate pune în pericol sănătatea”, arată autorii proiectului de lege.

Micii fermieri dau năvală la ajutorul de minimis pentru tomate
Mai mult de 3.000 de fermieri au cerut Ministerului Agriculturii înscrierea în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, fiind vorba de producători din toate cele 40 de judeţe. Cele mai multe solicitări sunt din Olt, Giurgiu, Dolj, Galaţi, Teleorman şi Buzău.

Amintim că guvernul a aprobat la sfarşitul lunii ianuarie o schemă de ajutor de minimis prin care oferă o subvenţie de 3.000 de euro destinată producătorilor agricoli, persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi familiale și producătorilor agricoli persoane juridice.

Miza este valorificarea producţiei de tomate în perioada ianuarie-mai şi noiembrie-20 decembrie, perioadă în care producţia poate fi obţinută numai în solariilor profesionale, învelite cu folie specială şi încălzite.

Estimările experţilor din MADR indică un număr de peste 9.800 potenţiali beneficiari la nivelul României. Cei care vor să obţină ajutorul trebuie să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1.000 mp, să obţină o producţie de cel puțin 2 kg de tomate/mp şi să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2.000 kg dovedită cu documente justificative de pe suprafaţa de teren menţionată.

Cereți bani pentru împădurire. APIA are 50 de milioane de euro
Până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat ”Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, anunță Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Sprijinul financiar pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite se acordă deţinătorilor publici și privați de terenuri agricole şi neagricole și vizează plantațiile forestiere realizate prin trupuri de pădure pe terenurile agricole şi neagricole și perdele forestiere de protecţie pe terenurile agricole şi neagricole.

Suprafața terenului propus pentru împădurire, în cazul realizării de trupuri de pădure trebuie să fie de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa compactă minimă împădurită să fie de cel puţin 0,5 ha. În cazul realizării de perdele forestiere de protecţie suprafața terenului propus pentru împădurire trebuie să fie de cel puţin 0,5 ha, iar suprafaţa compactă minimă împădurită să fie de cel puţin 0,1 ha.

Sprijinul financiar se acordă ca valoare fixă, reprezentată de costurile standard pentru împădurirea de terenuri agricole şi neagricole. Valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect este de 7.000.000 de euro. Alocarea financiară pentru sesiunea din acest an este de 50.000.000 de euro.

Relaxare și simplificare pentru plățile directe
Guvernul a modificat ordonanța pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020, dar şi un articol din legea privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

Actul normativ relaxează anumite condiții de eligibilitate pentru plățile directe în agricultură din fonduri europene, având în vedere că se apropie perioada de depunere a cererilor unice de plată, respectiv 1 martie -15 mai 2017, și aduce clarificări în ceea ce privește anumite prevederi, condiții și documente care însoțesc cererea unică de plată.

De exemplu, este simplificat numărul de formulare pe care fermierul trebuie să le prezinte la APIA pentru dovedirea calității de fermier active, iar pentru reducerea ratei de eroare în ceea ce privește localizarea parcelelor, declararea  suprafețelor utilizate se face la momentul digitizării terenului în aplicația pusă la dispoziție de către APIA.