România e unul dintre principalii producători de miere din Uniunea Europeană, dar se pare că autorităţile nu acordă prea mult ajutor. Programul Naţional Apicol asigură 7 milioane de euro (jumătate bani europeni, jumătate contribuţie naţională) pentru întreg sectorul.
Nici românii nu sunt mari consumatori de miere. Anul 2018 este un an mediu pentru producţia de miere. S-a realizat aproximativ 65-70% din producţia multianuală comparativ cu anul trecut, când s-a realizat maxim 50% din producţia multianuală.
În ultimii ani, România s-a numărat printre principalii producători de miere la nivel european. Mai mult, în 2015, a fost pe primul loc în UE, cu o producţie de 35.000 tone de miere de albine. Numai că deocamdată apicultorii nu-şi pot acoperi costurile de producţie şi cheltuielile, mai ales că, din cauza secetei, albinele primesc hrană suplimentară.
La nivel comunitar, apicultorii au primit promisiuni de la Parlamentul European că suma alocată lor se va dubla şi se vor aloca fonduri mai mari pentru cercetare.
Dacă la producţia de miere România stă bine, în privinţa consumului lucrurile stau pe dos. Chiar dacă în ultimii ani s-a înregistrat o creştere, România rămâne printre codaşele Europei în ceea ce priveşte consumul de miere. Astfel, un român consumă anual doar 500-600 de grame anual. Prin urmare, din producţia de peste 20.000 de tone de miere anual, jumătate este exportată.
La ora actuală, cele 7 milioane de euro disponibile prin Programul Național Apicol pare o sumă mică, raportat la cele 1,5 milioane familii de albine.
Invitat în emisiunea ”Rural” este Constantin Dobrescu, vicepreședinte al Federației Asociațiilor Apicole.
Jurnal rural
Comisia Europeană urmează să dea României 43 de milioane de euro pentru combaterea efectelor epidemiei de pestă porcină africană. Banii sunt destinați investițiilor în echipamente pentru combaterea acestei maladii.
Este vorba de echipamente de dezinfectare, laboratoare sanitar-veterinare, echipamente pentru detectarea bolii și incineratoare. De asemenea, banii ar putea fi folosiți și pentru material reproducător după trecerea crizei, spune ministrul agriculturii.
Petre Daea amintește că autoritățile au plătit despăgubiri către mai mult de 6.200 de gospodării din cele 8.096 afectate de pesta porcină africană. Potrivit ultimelor date comunicate de Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară, în România sunt aproximativ 1.000 de focare de pestă porcină africană și au fost omorâți aproape 350.000 de porci.
Gripa aviară...vine din Bulgaria?
Pe fondul epidemiei naționale de pestă porcină africană, un alt pericol a apărut în imediata apropiere a României. Gripa aviară a fost descoperită în Bulgaria, un focar fiind depistat la o fermă din apropierea orașului Plovdiv.
Din cauza virusului, toate păsările de la fermă vor fi sacrificate, a anunțat agenția sanitar-veterinară din Bulgaria, fără a dezvălui numărul acestora. ”Au fost înființate o zonă de protecție de trei kilometri și o zonă de observație de 10 km în jurul fermei”, transmite agenția, adăugând că a fost impusă și măsura interzicerii comerțului și circulației păsărilor domestice sau salbatice, precum și comerțul cu ouă.
Gard în Schengen, contra PPA
Franța va ridica garduri de-a lungul graniței sale Belgia pentru a preveni intrarea mistreților care ar putea răspândi pesta porcină africană, o boală gravă care ar putea afecta semnificativ industria cărnii de porc din Europa.
Luna trecută, pesta porcină africană a ajuns în Europa Occidentală, doi mistreți morți fiind găsiți în Belgia, ceea ce a provocat îngrijorări în rândul fermierilor din Olanda, Franța, Germania și Luxemburg, țări aflate relativ aproape de locul descoperirii cazurilor. Autoritățile chineze și sud-coreene au interzis anterior importurile de porci și produse din carne de porc din Belgia, după descoperirea unui focar de pestă porcină africană în acea țară.
În 29 august, Bulgaria a anunțat că a finalizat un gard cu o lungime de 133 de kilometri de la granița cu România, în ideea de a preveni accesul animalelor migratorii infectate cu virusul pestei porcine africane.
”Program tomate”, cereri peste limita financiară
Cererile pentru plata unui ajutor de minimis în agricultură au depășit cu peste 9 milioane de euro fondul alocat pentru acest an. Este vorba de ajutorul de 3.000 de euro pentru cei care cultivă roșii în spații protejate. Bugetul alocat în acest an este 40 de milioane de euro, dar cererile sunt mult mai numeroase, anunță Ministerul Agriculturii. Informațiile de la direcțiile județene arată că sunt înscriși în program aproape 16.500 de solicitanți, din care, pentru ciclul I de producție, au și fost plătiți peste 10.000 cu 151 de milioane de lei.
Pentru ciclul II de producție, care se încheie la data de 20 decembrie 2018, se estimează un număr de 5.500 beneficiari, ceea ce înseamnă că ajutorul de minimis ce va trebui acordat va fi de circa 16 milioane de euro.
Pentru a asigura fondurile necesare aplicării schemei de ajutor de minimis în acest an este nevoie de o schimbare a normelor astfel încât fermierii să poată primi bani din bugetul pe anul viitor.
Grâul rusesc încurcă socotelile
Intrarea Rusiei pe piața de grâu din Algeria i-ar putea afecta serios pe producătorii europeni, mai ales pe cei din Franța. În prezent, Algeria ocupă locul patru în topul celor mai mari cumpărători de grâu din lume, iar Franța este cel mai mare furnizor de grâu al Algeriei.
În ultima vreme au apărut comentarii potrivit cărora relațiile comerciale dintre Franța și Algeria ar putea fi subminate de Rusia, care poate să ofere grâu la prețuri mai mici. De altfel, Rusia și Algeria au purtat deja discuții cu privire la extinderea relațiilor comerciale. În viitorul apropiat, Rusia va livra o probă de grâu, pentru a-i fi analizată calitatea.
În ultimii ani, fermierii europeni au avut dificultăți în a concura cu grâul ieftin rusesc, cedând treptat teren pe principalele lor piețe de export. În sezonul din acest an, exporturile de grâu ale Uniunii au scăzut cu 16%, în timp ce livrările Rusiei au atins o valoare record. Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene, în sezonul actual livrările de grau comunitare au scăzut cu aproximativ o treime, iar peste 40% din livrări au fost destinate Algeriei.
Iar licitație pentru sistemul informatic de la APIA
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a revenit asupra deciziei de anulare a licitației pentru servicii de mentenanță, extindere și dezvoltare a sistemului informatic al instituției, contract estimat la 97,4 milioane de lei, fără TVA, pentru o perioadă de 3 ani.
Procedura a fost anulată în prima parte a lunii septembrie, după ce ofertele depuse de S&T România și Telekom, singurele rămase în cursă, au fost respinse de către instituție. În prezent, statusul licitației pe SEAP este însă ”în desfășurare”. Atât S&T România și Telekom Romania Communications (fost Romtelecom), cât și Siveco România au contestat decizia APIA de anulare a licitației în a doua parte a lunii septembrie.
Inițiată în august 2017, licitația are ca obiectiv menținerea funcționalităților sistemului informatic al APIA, respectiv de prestare de servicii software de dezvoltare/extindere și suport tehnic pentru întreținerea sistemului informatic centralizat APIA.
Serviciile care urmează să fie achiziționate constau, pe de o parte, în realizarea de servicii de dezvoltare software pentru realizarea de noi funcționalități ale sistemului IT sau de extindere a celor existente, iar pe de altă parte constau în prestarea de servicii cu caracter de regularitate, respectiv, servicii de suport tehnic, mentenanță corectivă și administrare pentru sistemul informatic, prestate în vederea rezolvării eventualelor disfuncționalități care pot apare în operarea sistemului.
APIA își desfășoară activitatea în 41 de centre județene, 266 de centre locale, centrul județean al Capitalei și sediul central al instituției.
