Fermele se organizează în UE ca unităţi economice

De la începutul perioadei de izolare, vânzările directe, de la fermă, au crescut spectaculos în unele țări europene. Agricultorii europeni, loviți de criza actuală, găsesc astfel un nou canal de vânzare, direct cu consumatorii. Detalii în corespondența de la Bruxelles, de la Mihaela Gherghișan.

Seceta prelungită din România ar putea reduce recolta anului agricol curent până la jumătatea celei din 2019, a declarat, recent, ministrul agriculturii Adrian Oros. Suprafaţa totală irigabilă este de aproximativ un milion de hectare, însă doar 10% este irigată efectiv, iar autoritățile române lansează un apel către fermieri să încheie contracte pentru irigații.

Ministrul agriculturii a declarat, într-o emisiune la postul de televiziune Digi24, că și în condițiile în care producţia agricolă s-ar înjumătăţi, necesarul intern pentru consum ar fi, totuși, asigurat. România consumă, anual, 2,5 – 3 milioane tone de grâu și cel mult șapte milioane tone de porumb, dar este dependentă de importurile de produse procesate.

Într-o altă declarație de presă, ministrul agriculturii a spus că pâinea ar putea fi mai scumpă la toamnă, pentru că efectele crizei economice generate de pandemia de coronavirus sunt amplificate și de secetă. Mare parte din culturile de cereale ar putea fi compromise, iar agricultorii estimează pierderi de peste 50%. Ministrul Agriculturii spune că cei afectați vor fi despăgubiți.

De altfel, mai multe state europene sunt lovite de secetă. În Germania, fermierii sunt îngrijorați de apariția unui nou fenomen de secetă în această vară. Germania a cunoscut o secetă severă în anul 2018, care a avut ca efect reducerea vânzărilor fermierilor de până la 70%, în unele regiuni. Guvernul german a cheltuit, atunci, aproximativ 230 de milioane de euro pentru despăgubirea agricultorilor.

Măsuri excepționale anunțate de Comisia Europeană

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a răspuns cererilor repetate ale parlamentarilor europeni și ale industriei alimentare, anunțând că va lua o serie de măsuri suplimentare excepționale de piață. Programul Comisiei Europene include acordarea unui ajutor pentru depozitare privată pentru produsele lactate și cele din carne. Această schemă de ajutor va permite retragerea temporară a produselor de pe piață pentru o perioadă de până la șase luni. Măsura va conduce la o scădere a ofertei disponibile pe piață și la găsirea unui echilibru între cerere și ofertă.

De asemenea, Comisia Europeană va introduce un program de flexibilizare a măsurilor de sprijinire a pieței, pentru produse precum vin, fructe și legume, ulei de măsline, produse apicole.

 Comisia Europeană a stabilit și acordarea unei derogări excepționale de la regulile de concurență aplicabile sectoarelor de lapte, horticultură și cartofi. Concret, acestor sectoare li se va permite să ia măsuri colective pentru stabilizarea pieței. De exemplu, sectorul laptelui va putea să planifice colectiv producția de lapte, iar sectorul horticol și cel de cartofi vor avea libertatea să retragă produsele de pe piață. De asemenea, va fi permisă stocarea produselor de către operatori privați. Astfel de acorduri și decizii vor fi valabile doar pentru o perioadă de cel mult șase luni, iar evoluția prețurilor va fi monitorizată.

Comisia își propune ca aceste măsuri să fie adoptate până la sfârșitul lunii aprilie. În prealabil, statele membre vor fi consultate și vor vota noile programe. Prin urmare, acestea sunt supuse, eventual, unor schimbări, iar detaliile complete ale acestor propuneri vor fi prezentate în momentul adoptării finale.

Timmermans: Strategia „de la fermă la furculiță”, întârziată, din nou, cu câteva săptămâni

Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a dat asigurări, săptămâna trecută, pentru eurodeputații din Comisia de mediu a Parlamentului European că noua politică alimentară a Uniunii Europene și strategia pentru biodiversitate ar putea fi amânate cu câteva săptămâni, după ce lansarea a mai fost întârziată o dată până la sfârșitul acestei luni.

Strategia „Farm to Fork”, „De la fermă la furculiță”, va fi inclusă în politica de mediu a Uniunii Europene și are drept scop ca lanțul alimentar, de la producție la consum, să fie mai durabil și mai neutru în impactul asupra mediului. Frans Timmermans a declarat că propunerea va clarifica legătura între strategia de biodiversitate și programul „Farm to Fork” pe teme precum pesticidele.

Totodată, Comisia Europeană va prezenta miercuri, 29 aprilie, o nouă propunere pentru bugetul Uniunii Europene în perioada 2021-2027, iar Comisia pentru agricultură din Parlamentul European se va întruni marți, pentru a vota regulamentul tranzitoriu privind politica agricolă comună.

Pulsul agricol al Uniunii Europene

Plecarea lucrătorilor agricoli sezonieri din România, în Germania, a provocat îngrijorări cu privire la condițiile în care lucrează și trăiesc.

Pentru a recolta câmpurile de sparanghel și căpșuni, Marea Britanie a apelat, la fel ca Germania, la muncitori din Europa Centrală și de Est: din Polonia, România, Bulgaria și Ucraina. Marea Britanie are nevoie de aproximativ 70.000 de lucrători sezonieri.

 În Franța, mii de candidați francezi s-au prezentat în urma apelului ministrului agriculturii. Un număr de 210.000 de lucrători și 4.000 de fermieri s-au înregistrat pe o platformă online creată cu această ocazie.

Polonia a simplificat procedurile care permit dreptul de ședere al  cetățenilor străini, în principal ucraineni, care pot să lucreze și în timpul pandemiei.

Țările din Uniunea Europeană iau în considerare tot mai mult măsuri protecționiste, promovând produsele agroalimentare naționale și descurajând importurile. De exemplu, în Bulgaria, viceprim-ministrul guvernului de la Sofia a propus interzicerea importurilor de produse alimentare străine până la epuizarea proviziilor locale. Ministrul ceh al agriculturii le-a cerut consumatorilor să cumpere produse alimentare fabricate în Cehia. La fel a procedat și ministrul român al agriculturii, dar și reprezentanți ai Executivului austriac. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Ministerului elen al Sănătății și Epidemiei i-a îndemnat pe cetățeni să își extindă dieta cu produse mai sănătoase din Grecia.

Aceste abordări au determinat Comisia Europeană să își exprime îngrijorarea cu privire la efectul pe care fenomenul „consumismului naționalist” l-ar putea avea asupra liberei circulații a bunurilor și serviciilor pe piața internă.