Merele românești, în lupta cu pesticidele și cu concurența din alte țări

Producătorii români de mere vorbesc la RFI România despre provocările cu care se confruntă. Dan Ionescu este producător de mere  în Voinești, județul Dâmbovița. Are o livadă ajunsă în anul 9, adică în vârf de producție, când se pot scoate pana la 60-80 tone/ha/. Spune că a învățat să scoată pe piață fructe de calitate, iar valorificarea nu este o problemă. Merele sale, cu material săditor din Olanda, au ajuns în lanțurile de magazine.

Pe de altă parte, Eugen Marin este inginer horticultor de profesie și pomicultor in zona Voineşti, Dâmbovița. Merele din livada sa clasică nu au reușit să ajungă în supermarket.

Despre provocările cu care se confruntă cei doi aflați dintr-un material realizat în livezile din zona Voinești, Dâmbovița.

În Franța și în Belgia sectorul fructelor și al legumelor se află tot în criză. Pomicultorii sunt ajutați însă – cum ne va spune de la Bruxelles, Mihaela Gherghișan..

Iar pe final de emisiune ne concentrăm pe pesticidele din agricultură. Fără ele nu se poate, spune profesorul universitar Elena Drăghici de la Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Ştiinţe Agronomice București.

Jurnal Rural

România pierde contracte externe de export din cauza faptului că fermierii au costuri de producție mai mari decât în alte țări.

Nicu Vasile, președintele LAPAR, a declarat că pe lângă plafonarea subvențiilor, care a iscat o luptă între fermierii mici și fermierii mari, România se confruntă și cu alte probleme, cum ar fi pierderea de contracte la export.

”Suntem într-o piață concurențială la nivel global. Cred în această globalizare, dar vreau să se facă cu respectarea culturii fiecărei țări. În Orientul Mijlociu am pierdut un contract destul de mare pe grâu din cauza faptului că, în România, costurile de producție pe unitatea de produs grâu sunt mult mai mari decât în Ucraina. Suntem într-o piață concurențială, concurenții noștri nu sunt nici fermele mari nici fermele mici, nu trebuie să fim noi între noi concurenți”, a spus Nicu Vasile, președinte LAPAR.

Fermierii pot depune cereri de plată

Fermierii pot depune Cererile Unice de Plată pentru 2020 la centrele judeţene sau locale APIA şi cel al Municipiului Bucureşti, în perioada 2 martie – 15 mai 2020, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

La APIA se va depune o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă fermierii utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin sau ajutoarelor naţionale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli.

Ca scheme de plăţi, fermierii pot aplica la schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri sau schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal şi zootehnic. Ajutoarele naţionale tranzitorii se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

Deficit de două miliarde de euro la produse agroamlimentare

România a înregistrat un deficit de aproximativ 2 miliarde de euro în anul 2019, în comerțul internațional cu alimente și animale vii. Exporturile au totalizat 4,77 de miliarde de euro, iar importurile 6,76 miliarde euro.

În relațiile comerciale cu țările membre ale Uniunii Europene, exporturile României de produse agroalimentare au scăzut anul trecut cu 2%, până la aproximativ 2,5 miliarde euro, în timp ce importurile au crescut cu 12%, ajungând la 5,9 miliarde euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Deficitul rezultat din schimburile comerciale cu statele membre ale Uniunii Europene a ajuns la 3,4 miliarde euro în 2019.

Valoarea exporturilor de produse agroalimentare realizate în afara spațiului Uniunii Europene a totalizat aproape 2,3 miliarde euro, iar importurile extra-UE s-au cifrat la 851 milioane euro.

Reziduuri de pesticide în fructe și legume 

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Laboratoarele pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale ale Autorității Naționale Fitosanitare, monitorizează anual reziduurile de pesticide din fructe, legume și cereale provenite din producția internă.

Conform ultimului Raport privind Planul Național de Monitorizare a Reziduurilor de Pesticide din Fructe, Legume și Cereale, în anul 2019, în laboratorul din București s-au analizat 419 probe de tomate (412 probe tomate din cadrul Programului guvernamental de sprijin pentru tomate în spații protejate), din care în 227 probe (54%) nu au fost găsite reziduuri de pesticide. În 192 probe (46%) valorile reziduurilor au fost mai mici decât limitele maxime admise stabilite prin Regulamentul european și nu au prezentat nici un risc pentru sănătatea consumatorilor, iar într-o singură probă de tomate s-au identificat reziduuri cu valori mai mari decât limitele maxime admise, aceste tomate fiind retrase de la comercializare și luându-se toate măsurile prevăzute de legislație.