În România, sunt puțini tineri fermieri, la fel ca și în Uniunea Europeană. Este o problemă pentru care se caută o rezolvare. În același timp, Planul Național Strategic este un document important care pune bazele viitoarele programe europene.
Totodată, prioritățile legislative sunt așa-zisa lege a supermarketurilor și legea vânzării terenurilor agricole.
Dacă sunt corect implementate și redistribuite, fondurile europene pentru fermieri pot ameliora viața acestora în următorii ani. În statele membre ale UE, fermierii sunt îngrijorați și se întreabă dacă statele îi vor susține în diferitele lor preocupări care țin și de fonduri și de ecologie.
Invitaţi: dr. Cecilia Alexandri, director Institutul de Economie Agrară, Alexandru Stănescu, președintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaților, corespondenţă de la Bruxelles de la Mihaela Ghergişan.
Jurnal Rural
Tinerii fermieri vor beneficia în acest an, în premieră, de terenuri concesionate de la Agenţia Domeniilor Statului în suprafaţă de 50 de hectare, a declarat pe o rețea de socializare, ministrul Agriculturii, Adrian Oros.
„Pentru tinerii fermieri, pe lângă banii din submăsura „Instalarea tinerilor fermieri”, vom încerca să alocăm aceste terenuri pe care le-am identificat în contractele de concesionare care expiră anul acesta şi care nu vor mai fi prelungite. Considerăm că este foarte important ca de acest teren să beneficieze cei care se încadrează în categoria de tineri fermieri, ţinând cont de fenomenul de îmbătrânire a fermierilor şi a forţei de muncă din agricultură. Momentan, România are o suprafaţă de 230.000 de hectare suprafaţă concesionată, din care niciun hectar pentru tinerii fermieri”, susţine Oros pe pagina sa de socializare.
De asemenea, bugetul alocat noii sesiuni de proiecte va avea două direcţii: una care să vizeze tinerii din România, iar cea de-a doua pe cei din diaspora care doresc să se întoarcă în România şi să facă agricultură.
Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS a reacționat pozitiv la decizia Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de a nu acorda autorizație pentru folosirea neonicotinoidelor în tratarea semințelor de floarea soarelui, însă consideră că autorizarea temporară a tratamentelor pentru semințele de porumb și sfeclă de zahăr este o interpretare abuzivă a regulamentelor Comisiei Europene.
ROMAPIS a obiectat permanent în ultimii ani față de atitudinea Ministerului Agriculturii de a permite, prin derogări de la regulamentele UE, utilizarea acestor insecticide considerate responsabile pentru pierderea populațiilor de albine, prin petiții, manifestații de stradă sau acțiuni în instanță. Efectele neonicotinoidelor asupra polenizatorilor se discută și la nivel european. Apicultorii români sunt deschiși evaluării impactului asupra populațiilor de albine și a culturilor de floarea-soarelui și rapiță, în absența utilizării neonicotinoidelor. „Sperăm ca această experiență să conducă la o mai bună colaborare între cele două sectoare pornind de la o evaluare corectă a realității la finalul actualului sezon apicol și agricol”, se arată într-un comunicat al ROMAPIS.
Românii și-au diversificat preferințele de consum alimentar în ultimii ani, sunt mai pretențioși, mai atenți la conținutul produselor alimentare, la tendințele internaționale și la raportul calitate preț, arată un studiu al Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA).
Vânzările online de produse alimentare și băuturi au înregistrat o creștere record în anul 2018, ajungând la 67,7 milioane dolari, conform USDA (aproximativ 58 de milioane de euro), dintr-o piață totală a comerțului electronic românesc de 4,1 miliarde de dolari (în creștere cu 30% față de 2017), dar rămân, totuși, la un nivel mult mai redus decât în țările din vestul Europei, însă există așteptări că trendul ascendent va continua și că ofertele online se vor dezvolta pe segmentul alimentar.
USDA a remarcat avansul consumului de fructe de mare, de pui, curcan, gâscă și rață în România. Carnea și preparatele din carne reprezintă aproximativ un sfert din cheltuielile cu produsele alimentare și băuturile alcoolice în România, iar împreună cu produsele de panificație, legume și conserve de legume ajung la 50%.
Europarlamentarii din Comisia pentru mediu a Parlamentului European au aprobat un acord convenit cu Consiliul Uniunii Europene, referitor la reutilizarea apelor uzate pentru irigații în agricultură. Pentru a intra în vigoare, noile reguli, care ar urma să fie aplicate uniform la nivelul Uniunii Europene și cu respectarea unor cerințe stricte, trebuie să fie aprobate de plenul Parlamentului European și de Consiliul Uniunii Europene. Inițiativa a venit ca urmare a unor estimări care arată că, până în anul 2030, jumătate din bazinele hidrografice ale Europei ar putea suferi din cauza deficitului de apă, potrivit unei informări a Parlamentului European.
Irigarea în agricultură reprezintă aproximativ jumătate din apa utilizată anual în Europa. Consumul de apă pentru gospodării și întreprinderile mici reprezintă aproximativ un sfert din apa dulce utilizată. Producția de energie, unde apa este utilizată, de exemplu, pentru răcirea centralelor electrice, și serviciile (hoteluri și restaurante) consumă 13% și, respectiv, 9%.
