Bucureștiul, pe cale să negocieze noile reguli ale PAC

Gabriel Gherghescu și Cătălin Lenta

România vrea menţinerea unui buget solid al Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020 şi a celor doi piloni din cadrul acesteia și se opune plafonării plăţilor directe. Declarația îi aparține ministrului Petre Daea, pe cale să plece în mai multe capitale europene.

România susţine menţinerea bugetului PAC şi cei doi piloni şi spune nu plafonării. Vrem să ne ducem spre convergenţă, să vedem ce perspective creăm pentru fermierii tineri. Un tânăr de astăzi nu poate fi un fermier de mâine fără pământ. Ce perspective îi dăm?”, spune Daea.

Ministrul a explicat că există instrumente de sprijin, care presupun garantarea cu 80% de către stat a creditului pentru capitalul de lucru. ”Este pentru toţi, dar în primul rând pentru tineri. Mai sunt măsuri în PNDR pe care trebuie să le mobilăm cu bani şi cu bani consistenţi în viitorul PAC”, spune ministrul Daea. Potrivit șefului ministerului agriculturii, în bugetul viitoarei PAC, cercetarea trebuie să deţină o filă separată, în aşa fel încât ”să se poată alimenta pentru a răspunde la marile provocări ale timpului, la schimbările climatice, care au devenit o realitate”.

Politica Agricolă Comună este unul din cele mai mari capitole din bugetul Uniunii Europene, consumând aproape 40% din resursele comunitare. Doar că banii dați agriculturii au transformat Uniunea într-unul dintre cei mai mari producători de bunuri agroalimentare, cu exporturi în valoare de peste 131 de miliarde de euro.

Discutăm viziunea României despre viitoarea Politică Agricolă Comună cu jurnalistulo Gabriel Gherghescu, realizator, la TVR, al emisiunii ”Viața Satului”.

 

Jurnal Rural

Fermierii care nu sunt înregistrați la Fisc nu vor mai avea statutul de fermieri activi, ceea ce duce automat la pierderea subvențiilor agricole. Din 2019, statutul de fermier activ se stabilește și prin verificarea înregistrării persoanelor fizice și juridice și a formelor asociative.

În plus, fermierii sunt obligați să declare toate parcelele agricole. Cei care au terenuri agricole cu o suprafaţă de până la 0,1 ha nesolicitate la plată pot să nu le declare, cu condiţia ca suprafața însumată a acestor parcele să nu depășească un hectar. Fermierii care nu depun cerere pentru nicio plată directă bazată pe suprafață nu au obligația de a-și declara parcelele agricole dacă suprafața totală nu depășește 1 ha.

În toate cazurile, fermierul indică în cererea sa că are la dispoziție parcele agricole și, la cererea APIA, indică localizarea acestora. Fermierii care participă la schema pentru micii fermieri nu au obligația de a-și declara parcelele agricole pentru care nu depun cerere de plată, cu excepția cazului în care o astfel de declarație este necesară pentru obținerea unui alt tip de ajutor sau sprijin.

Un proiect de act normativ modifică și perioada în care un teren poate fi lăsat pârloagă și introduce o nouă sintagmă - teren în pregătire pentru culturi permanente. Pârloagă înseamnă teren arabil necultivat pe durata unui an, întreținut în bune condiții agricole şi de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă. Perioada în care terenul este lăsat în pârloagă este de minim 6 luni într-un an calendaristic și acoperă lunile aprilie-septembrie.

Teren în pregătire pentru culturi permanente înseamnă teren pe care urmează să se înființeze culturi permanente și pe care se desfășoară activitate minimă. Regimul de teren în pregătire pentru culturi permanente poate fi menținut pe o perioadă de maximum 3 ani, care începe cu anul primei declarări a acestuia pentru schema de plată unică pe suprafață.

Ai ambrozie, ai amendă

A fost adoptată, în Camera Deputaților, legea privind combaterea ambroziei, potrivit căreia cei care nu iau măsurile necesare pentru a evita instalarea și răspândirea acestei plante vor fi amendați cu sume de până la 20.000 de lei. ”Proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole au obligația să desfășoare lucrări de prevenire, combatere și distrugere a buruienii ambrozia”, potrivit documentului.

Astfel, proprietarii terenurilor pe care crește ambrozia vor desfășura periodic, în perioada cuprinsă între răsărirea acestei plante și apariția primelor inflorescențe, respectiv, cel târziu până la data de 30 iunie a fiecărui an, lucrări de întreținere a terenurilor prin cosire, smulgere, erbicidare sau alte lucrări și metode specifice, măsurile urmând să fie menținute până la sfârșitul perioadei de vegetație a buruienii.

Există și pedepse pentru cei care nu vor respecta noua lege. Nerespectarea prevederilor impuse constituie contravenție și se sancționează cu avertisment. Autorii legii vorbesc de amenzi de la 750 de lei la 5000 de lei, pentru persoanele fizice și cu amendă de la 5000 de lei la 20.000 de lei pentru persoanele juridice.

Verificarea și constatarea nerespectării prevederilor legii, precum și aplicarea sancțiunii se fac de către o comisie mixtă, construită prin ordin al prefectului, formată din specialiști desemnați din cadrul direcțiilor pentru agricultură județene, respectiv a municipului București, comisariatelor județene ale gărzii naționale de mediu, direcțiilor județene de sănătate publică și autorității publice locale pe a cărei rază teritorială se face controlul.

Crescătorii de animale, fără ajutor de stat

Crescătorii de bovine, ovine și caprine care nu au reușit să-și ia de la primării, în ianuarie, atestatele de producători, nu mai primesc ajutoare de stat, anunță reprezentanți ai APIA. Numai că vina nu este a fermierilor. Chiar dacă ar fi mers după documente, tot nu le-ar fi primit pentru că atestatele au ajuns abia în februarie.

În aceste condiții toți crescătorii de bovine , ovine și caprine nu vor putea fi acceptați la plată. Să amintim că este vorba de banii care veneau pe filiera unui ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor pentru perioada 2015-2020, a cărei valoare maximă este de 759,25 milioane de lei.

Mai multe avantaje pentru tinerii fermieri

Se schimbă regulile în cazul subvențiilor pentru tinerii fermieri, dar în favoarea acestora. Un proiect legislativ anunță creșterea valorii subvențiilor, dar și modificarea unor termene. Astfel, plata pentru tinerii fermieri se acordă fiecăruia pentru o perioadă de cinci ani începând de la prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri, cu condiția ca depunerea cererii să aibă loc în termen de 5 ani de la data stabilirii.

În vechea formă, plata pentru tinerii fermieri se acorda fiecărui fermier pentru o perioadă de maximum cinci ani. Din perioada respectivă se scădea numărul de ani care au trecut între instalarea ca șef de exploatație și prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri. Perioada de 5 ani se aplică, de asemenea, fermierilor care au beneficiat de plata pentru tinerii fermieri pentru cererile depuse înainte de anul de cerere 2018. Prin derogare,  pentru acei tineri fermieri care s-au stabilit în perioada 2010-2013, din perioada de cinci ani se scade numărul de ani care au trecut între stabilirea ca șef de exploatație și prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri.

Cuantumul plăţii pe hectar este situat între 25% și 50% din cuantumul pe hectar al schemei de plată unică pe suprafaţă. Plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru maximum 60 ha eligibile pe care fermierul respectiv le-a declarat.