Viticultura, fonduri europene folosite 100%. Pomicultura, în suferință

În această ediție a emisiunii ”Rural” discutăm despre un domeniu agricol care a reușit să folosească în totalitate banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană, dar ne ocupăm și de un altul în care lucrurile nu stau la fel de bine. Sectorul care nu a lăsat necheltuit nici măcar un singur euro din fondurile disponibile este viticultura.

Cu banii comunitari au fost replantate nu mai puțin de 32.000 de hectare de vie, fiind folosite soiuri cu tradiție și recunoscute internațional. De asemenea, 400 de milioane de euro reprezintă suma investită în capacitățile de procesare în industrie. E adevărat că acestea nu rezoltă în totalitate problemele în domeniu, pentru că viticultura rămâne în continuare, ca de altfel toată agricultura românească, dependentă în bună parte de vreme. Iar această dependență a făcut ca, anul trecut, producţia de vin în România să scadă cu 20 de procente, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile.

Chiar și în aceste condiții, România ocupă locul al 12-lea în topul producătorilor la nivel mondial. Vremea nepotrivită a făcut ca în 2014 producția de vin a României să fie de numai 4,1 milioane de hectolitri. E la fel de adevărat că și alte ţări din Europa de Est au fost afectate de vremea neprielnică. Astfel, Bulgaria a consemnat o reducere mai mare decât România în ceea ce priveşte producţia de vin, de 30%, la 1,2 milioane de hectolitri, iar Slovacia a înregistrat un declin al producţiei de 16% faţă de 2013. Ungaria, în schimb, este singura ţară din regiune a cărei producţie a consemnat un avans uşor, de 3%.

Și tot anul trecut Franţa a redevenit cel mai mare producător de vin la nivel mondial, cu o creştere de 10% a producţiei, la 46,2 milioane de hectolitri, după ce a fost devansată de Italia. Italia şi Spania ocupă locurile 2 şi 3.

În acest timp, lucrurile nu stau prea bine în domeniul pomiculturii. Multe din livezile de odinioară au fost distruse odată cu procesul de retrocedare a terenurilor. La situația de acum a contribuit și lipsa fondurilor necesare pentru refacere și modernizare, dar și factori comerciali, care țin de importul unor cantități tot mai mari de fructe. Situația se poate schimba însă odată cu punerea în practică a noului PNDR.

Astfel, pomicultorii vor putea accesa fonduri europene în valoare de aproximativ 260 de milioane de euro, disponibile pentru perioada 2014 - 2020. În noul ”Program Național de Dezvoltare Rurală” este alocată o sumă de 220 de milioane de euro pentru modernizarea și reconversia plantațiilor pomicole și alte 40 de milioane de euro sunt pentru prelucrarea și comercializarea produselor obținute.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, prin sub-programul de pomicultură vor putea fi reabilitate în jur de 35.000 de hectare de plantații pomicole. Pomicultorii care vor depune proiecte ce vor prevedea integrarea producției cu procesarea sau comercializarea, precum și cei care vor forma asociații sau cooperative agricole, vor primi un punctaj mai mare comparativ cu cei care vor depune proiecte care vor viza doar partea de producție.

De asemenea, vor primi un punctaj mai mare proiectele care vor folosi genetică românească, respectiv material săditor produs în România.

Despre aceste domenii discutăm astăzi, în emisiunea Rural, cu Emil Florian Dumitru, director executiv al ONIV – Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă, și cu Mihaela Gherghișan, corespondentul RFI la Bruxelles.

RURAL - EMISIUNE 19.01.2015 by RFI Romania