Situație critică a zootehniei românești

Asomarea unui porc in gospodaria unui taran

Producătorii de carne de porc români sunt afectați de răspândirea pestei porcine africane și de lipsa de hotărâre a autorităților pentru a reglementa și supraveghea creșterea porcilor în gospodăriile țărănești. Sectorul de carne de pasăre se confruntă cu două probleme: importuri la prețuri mici și scăderea cererii din industria ospitalității. Sectorul de zootehnie așteaptă măsuri concrete pentru redresarea activității. 

Invitați: Ioan Ladosi, președinte Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România, Mary Pană, președintele Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP), Mihaela Ghergişan, corespondent RFI la Bruxelles.

 

Jurnal Rural

Săptămâna trecută, parlamentarii din Camera Deputaților au dat votul final Legii camerelor agricole. „Prin prezentul proiect se legiferează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea camerelor pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a Camerei Agricole Naţionale”, arată deputatul Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru Agricultură, într-o postare pe pagina sa de Facebook. 

După votul din plen, Legea camerelor agricole va trebuie să fie promulgată de Președintele României și publicată în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.

Companiile care încasează cele mai mari subvenții

Cei mai mari beneficiari de subvenții din agricultură, cu activități atât în sectorul vegetal, cât și în cel zootehnic, au încasat anul trecut peste 53,1 de milioane de euro, mai mult cu peste 23 milioane de euro față de anul 2018, conform datelor transmise de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). În 2018, sumele încasate din subvenții de primii zece beneficiari au totalizat 29,61 milioane de euro, scrie Agerpres. SC Agricost SA din județul Brăila a fost și în 2019 pe primul loc în acest top, cu 11,81 milioane de euro, suma fiind în creștere față de anul precedent când a încasat 9,18 milioane de euro. Compania activează în sectorul agricol, având în concesiune de la statul român circa 56.000 de hectare de teren agricol în Insula Mare a Brăilei. Topul beneficiarilor de subvenții este completat de Smithfield România, din județul Timiș, cu 8,58 milioane de euro, Avicola Buzău - 5,64 milioane de euro, Transavia din județul Alba - 5,28 milioane de euro, SC Intercereal din Ialomița - 4,9 milioane de euro, Vanbet SRL Vaslui - 4,42 milioane de euro,

De remarcat că primele companii beneficiare ale subvențiilor activează în domenii destul de diferite: producția vegetală, industria cărnii de porc sau cea de pui.

Crește valoarea subvențiilor pentru crescătorii de animale

Valoarea totală maximă a ajutorului de stat pentru crescătorii de animale, pentru anul acesta, a fost majorată de la 54 milioane lei la 65 milioane lei, a informat Ministerul Agriculturii. Repartizarea sumei totale pe specii se realizează proporțional cu sumele solicitate prin cererile inițiale, pentru anul 2020, respectiv: 30 milioane lei pentru speciile de taurine și porcine și 35 milioane lei pentru ovine și caprine. Suma de 65 milioane lei va fi suportată de la bugetul Ministerului Agriculturii pe anul 2020.

Exporturi în creștere de porumb pentru România
România a exportat o cantitate de 3,37 milioane de tone de porumb boabe în primele șase luni din acest an, în creștere cu peste 28% față de aceeași perioadă din 2019, conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Încasările din aceste exporturi realizate în țările intra și extracomunitare au înregistrat un avans de 25%, până la 665,45 milioane de euro, scrie Agerpres.

Agricultura urbană așteaptă un nou impuls la nivel european

În Europa, crește interesul pentru agricultura urbană. Orașele mari oferă milioane de metri pătrați de acoperiș neutilizat. De ce nu sunt transformate în culturi? Potențialul pare enorm, dar „agricultura urbană” este încă la început. 
Salată de pe acoperișul supermarketului sau roșii de pe fațada unei clădiri înalte? Ceea ce sună ca ficțiune este deja realitate în unele orașe, deși la scară mică. Agricultura urbană nu este un concept nou, dar unul care a fost greu exploatat până în prezent. 
Cultivarea fructelor și legumelor ar putea cunoaște un boom în deceniile următoare. Mai mult de jumătate din populație trăiește deja în orașe și, până la mijlocul secolului, se așteaptă ca aproximativ 66% dintre oameni să locuiască în orașe - dintr-o populație mondială de 9,7 miliarde. 
În Bologna, Italia, de exemplu, mai mult de trei sferturi din legumele consumate ar putea fi cultivate în grădinile de pe acoperiș. În Amsterdam, unde în prezent doar o proporție infimă din alimente sunt produse local, ar putea fi cultivate până la 90% din fructele și legumele consumate. Aceste cifre par optimiste, deoarece ar necesita un sprijin politic puternic. În actuala politică agricolă comună a UE, proiectele agricole urbane pot fi finanțate teoretic din fonduri din ambii piloni, precum și din Fondul social european și Fondul de dezvoltare regională, dar decizia rămâne la latitudinea statelor membre.

Iată și o serie de informații europene pe scurt:

Comisia Europeană a autorizat soia modificată genetic pentru hrană și furaje, dar nu și pentru cultivare.

30 de organizații ale societății civile din Uniunea Europeană din șapte state membre au transmis liderilor instituțiilor europene acuzând divergențele de obiective și de căi de urmat dintre negocierile în curs privind reforma politicii agricole comune (PAC) și obiectivele Acordului verde european.

Parlamentul European pregătește documentele legislative necesare  clarificării modulul de alocare suplimentară a 7,5 miliarde euro din planul de stimulare a economiei. Raportorul Comisiei pentru agricultură a Parlamentului European pe această temă, europarlamentarul socialist Paolo De Castro a depus câteva amendamente la propunerile președinției germane care vizează limitarea la 37% din buget pentru măsurile de agro-mediu, dar și creșterea nivelului de sprijin până la 100 % pentru investițiile legate de tranziția către un sector agricol mai inteligent, mai digital și mai rezistent.