Galerii Foto

"Rural" a fost la Agraria 2017 Cluj

Timp de patru zile, punctul central al agriculturii românești a fost Agraria, târgul de specialitate care a avut loc la Jucu, lângă Cluj.

Salcia energetică – combustibilul viitorului aclimatizat cu succes la Miercurea Ciuc

În România își face loc printre fermieri o cultură nu foarte populară pe la noi, dar extrem de apreciată de fermierii din multe state europene. Salcia energetică este un tip de biomasă care a fost aclimatizată cu succes în solurile autohtone, după ce acest arbust cu putere calorică mare a fost importat din Suedia în urmă cu mai bine de 10 ani. ”Pionierul” acestui tip de culturi se numește Alexandru Benko, din Miercurea Ciuc.

REPORTAJ: http://rural.rfi.ro/reportaj/salcie-energetica-biomasa

​Plantație de goji în comuna Augustin

Un tânăr fermier, Adrian Nicolae, a înființat, în comuna Augustin din județul Brașov, o plantație de goji. Pentru cei care poate nu știu, goji este un fruct originar din China care, prin proprietățile sale excepționale, și-a câștigat renumele de panaceu. În ultimii ani, a fost aclimatizat și în România, unde au apărut sute de plantații.

Nu toți tinerii pleacă din sat. Unii chiar se mută de la oraș

În Țara Oltului am găsit mai mulți tineri care au ales să rămână la sat deși puteau foarte bine să aleagă să muncească în afara României, pe bani mai mulți.

Unii s-au născut la sat și acolo au rămas; alții au trăit ani buni la oraș, în Sibiu, și, din propria voință, au ales să se mute la țară. Unii lucrează încă la oraș, dar acasă e la țară, așa cum e cazul Ancăi Groza sau cel al lui Mihai Olescu. Cei doi nu se mulțumesc doar să trăiască într-un sat, ci vor să și readucă la viață părți din el care sunt neglijate de mulți alții.

Ferma Baciu

Laurențiu Baciu este unul dintre fermierii români care se poate lauda că trăiește bine din agricultură. După un început anevoios, acum 25 de ani, lucrând pământul familiei, la ora actuală Laurențiu Baciu conduce Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Merge des la Bruxelles pentru a negocia cu autoritățile din domeniu și spune că ”face” 7 tone de grâu la hectar pe Dealurile Tutovei.

Pensiunea Stejarul

Georgeta și Mihai Caloian au o pensiune în satul Mierea din Buzău. Afacerea a început acum opt ani, cu un teren pe care era un petec de pădure. Cu ceva bani puși deoparte, cu alții de la bancă și cu un sprijin financiar de la Comisia Europeană, cei doi au ridicat pensiunea, dar proiectul e însă departe de a fi gata. 

Jurnalistul Cătălin Lenta a discutat cu Georgeta și Mihai Caloian despre problemele cu care se confruntă: http://rural.rfi.ro/reportaj/investitie-pensiune-romania-stejarul

 

Ce facem cu produsele tradiționale?

Emisiunea ”Rural” a fost prezentă, la sfârșit de octombrie, la târgul ”Țara Oltului în produse și tradiții”, care a avut loc în zona Avrig din Sibiu, mai exact în localitatea Bradu.
Aflat la a doua ediție, târgul se dorește o manifestare pentru mai buna promovare a produselor și tradițiilor zonei. Organizat de Primăria Avrig, prin Consiliul Local, și Asociația Crescătorilor de Animale Avrig, târgul a fost plin de producători tradiționali, meșteșugari și creatori populari din localitățile Țării Oltului.

În Vrancea, ”Ana are” cam de toate, și cu bani de la Comisia Europeană

Daniel Guzu este un om de afaceri cunoscut mai bine prin firmele din domeniul chimic și materialelor de construcții, dar și cu implicații financiare puternice în agricultură. Trei milioane de euro îi vin din sucurile produse sub brandul ”Ana are“ şi vinurile Casa Panciu.

Brandul a fost lansat în 2012 şi realizează în principal sucuri din fructe şi dulceţuri. Produsele realizate în fabrica lui Daniel Guzu în localitatea Ţifeşti, judeţul Vrancea, sunt comercializate în reţelele internaţionale de magazine, dar şi în câteva lanţuri de magazine locale.

În vizită la fabrica de lactate Brădet

Vă mai amintiți de ceea ce nu demult ținea prima pagină în presa românească și era numit ”scandalul Brădet”? Cazuri de intoxicație în masă, posibil provocată de produse lactate ale acestei firme din județul Argeș. Au fost zeci de declarații incendiare, acuzații oficiale, buletine de analiză scoase imediat la vedere, plus reacțiile emoționale de rigoare.

A trecut ceva timp și încă nu există un final al poveștii cu zecile de copii cu sindrom hemolitic uremic aduși din Argeș în spitalele bucureștene, cel puțin o explicație definitivă, credibilă și cuprinzătoare nu știu să fi apărut.

Afacerile românești cu vin, în continuare doar o picătură la nivel mondial

De această dată am fost în zona Drăgășani, regiune celebră măcar dacă ținem cont de sonoritatea numelor celor care au podgorii acolo, și cred că e suficient să amintesc de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Dar nu pe acel domeniu am fost, ci la o vie alăturată, pe Dealul Dobrușa. Crama Avincis aparține tot unei familii cunoscute în România – Cristiana și Valeriu Stoica, care, pe lângă domeniul juridic, investesc masiv în viticultură.

Produse tradiționale din carne din Stupărei

Am fost în județul Vâlcea, în satul Stupărei, pe malul Oltului, unde este sediul și fabrica unei firme care scoate pe piață produse tradiționale din carne. În toată Oltenia, îmi spun reprezentanții firmei, sunt atestate 11 produse tradiționale, iar firma AviGiis face nouă dintre ele. Nu este însă o rețetă de succes, deși compania e în piață de 25 de ani, îmi spun administratorul Aurel Simion și directorul comercial Mirel Lascu, din cauza legislației în continuă schimbare și a fiscalității impredictibile.

Cea mai mare ciupercărie din sudul României

Emisiunea ”Rural” ajunge astăzi la cea mai mare ciupercărie din sudul României, în comuna Conțești din Dâmbovița. Proprietarul acesteia este Teodor Basarab, care de fapt a studiat comerțul la ASE. După mai multe afaceri în domeniul agricol, din 2010 s-a apucat de cultivat ciuperci. Succesul financiar însă mai așteaptă.

O afacere integrată, construită ”de la coadă la cap”

Aproape în mijlocul Bărăganului nu te-ai aștepta să găsești prea multe în afară de cereale. Și totuși există - și vorbesc de grupul de firme al lui Mitru Crișan, cel care cândva conducea Combilul, unul din cele mai mari combinate de creștere și îngrășare a porcilor. Vremurile acelea au trecut, iar Mitru Crișan s-a gândit acum vreo zece ani să devină om de afaceri pentru el, nu pentru stat. Întâi a construit o fabrică de produse lactate, că doar nu voia să intre în concurență cu firma pe care o păstorea la stat. Și încet încet, cu banii lui, dar și cu fonduri europene, are astăzi o afacere integrată, dar care nu a ajuns la apogeu.

Afacere integrată în agroturism; profitabilitatea însă mai așteaptă

În Brașov, la Bran, familia Enescu are o afacere integrată în agroturism, adică două ferme și două pensiuni. Fermele – una de vaci și una de oi, furnizează produse alimentare pentru cele 2 pensiuni, chiar dacă afacerea nu se mai arată la fel de bănoasă ca acum câțiva ani. Și asta pentru că până de curând fermele susțineau financiar pensiunile. Numai că acum, după scăderea prețului la lapte, banii încasați pentru turism sunt folosiți la ținerea în viață a afacerilor din zootehnie.

Renunțarea la afacere a fost posibilă folosind fonduri europene și așa a apărut o fermă integrată.

Viile, mai puțin afectate de secetă; producție mai mică de vin, calitate mai bună

Una din zonele cu tradiție și greutate în viticultură este Ceptura, din județul Prahova. Există în zonă numeroase afaceri – plantații și crame, unele cu vechime, bazându-se pe fostele IAS-uri comuniste din regiune. Altele sunt afaceri mai noi, chiar dacă au în spate două decenii de experiență locală. De exemplu cramele Serve, puse la punct, în 1994, de un fermier francez după modelul viei sale din Corsica.

”Rural” a fost la Agronomiada 2015 de la Cluj

Proiectul ”Rural” al Radio France Internationale, realizat cu sprijinul Uniunii Europene, a fost prezent la a XXVII-a ediţie a ”Agronomiadei”, eveniment găzduit în acest an de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj. La Cluj s-au reunit studenţii din cele cinci mari centre de învăţământ agronomic superior din România, într-o serie de concursuri profesionale-ştiinţifice şi sportive, dar şi în întâlniri informale şi petreceri.

Zeci de mii de euro pentru solarii în Teleorman. Prin PNDR

Un tânăr avocat din București a cerut bani pentru începerea unei afaceri la țară, fosta măsură 112. Familia are pământ în comuna Piatra din Teleorman, pământ pe care a ridicat câteva solarii. Cu tânărul avocat – Cezar Vili Aspra, nu am putut vorbi când am ajuns în Piatra, pentru că el era în București. În schimb, lângă solarii era mama sa – Florica Aspra.

De la stat, la mare fermier, în 25 de ani

Ajungem în comuna tulceană Turcoaia, unde Gheorghe Tornea face agricultură de un sfert de veac. Povestea lui Gheorghe Tornea e simplă și aparent comună – angajat la stat până în 1990, plecat în privat pentru că întreprinderea anunța concedieri, a început cu o moară. Este adevărat că a avut ceva bani și s-a mai ajutat și cu un credit impresionant la acea vreme, luat de la CEC.

Cotele de lapte s-au dus; fermierii români se pregătesc să le urmeze

Mergem în județul Tulcea, în comuna I.C.Brătianu, la un mare cultivator de soia și porumb pentru sămânță. O afacere care deocamdată nu se arată prea profitabilă, dar care ar trebui să aducă mulți bani din 2018, de când nu va mai putea fi folosită în culturi decât sămânță certificată.

Nici oile nu mai sunt ce-au fost cândva...

Cel cu care stăm de vorbă astăzi se numește Marin Măricaș și locuiește și muncește în comuna Munteni, în județul Galați. E tipul clasic de mic fermier, deși la o primă vedere nu ar prea avea de ce să se plângă. Are câteva solarii pentru legume și cam 400 de oi, așadar pare chiar înstărit. Numai că lucrurile nu sunt așa cum se arată pentru că problemele sunt multe, iar banii puțini. Cu Marin Măricaș am stat de vorbă lângă saivanul cu oi, într-un solar, pentru că afară ploua cu găleata.

Micul fermier român, între hățișul legilor și piața liberă

Începem din satul Frunzeasca, județul Galați, la doi pași de Tecuci și la câteva zeci de kilometri de reședința de județ, acolo unde se află instituțiile și agențiile care răspund de agricultura din zonă, inclusiv de finanțarea acesteia. Numai că micii fermieri, așa cum am descoperit, se descurcă doar cu fonduri proprii. Din partea Uniunii Europene, din care fac și ei parte, primesc numai plățile pe suprafață, iar de la statul român mai nimic.

Vie ca ”la farmacie”, cu 5 milioane de euro

În ediția de astăzi a emisiunii Rural începem să parcurgem ”Drumul Vinului”, un proiect guvernamental mai vechi și care a cam rămas la stadiul de intenție și afiș de promovare. În schimb s-au mișcat mult mai bine viticultorii, care de câțiva ani refac viile, construiesc crame noi și iau toți banii pe care îi pune la dispoziție Uniunea Europeană pentru astfel de proiecte.

Politică și agricultură – ce înțeleg fermierii din discursuri și promisiuni?

Vestul României e zona în care terenurile agricole bat la preț toate celelalte regiuni, astfel că un hectar de pământ a ajuns să coste și 10.000 de euro. Explicația este dată de mulțimea de investitori străini, mulți din Italia, care au ales să dezvolte afaceri agricole în zonă. În aceste c ondiții, poate părea destul de greu pentru un fermier român să se ”strecoare” printre atâția oameni de afaceri cu mulți bani.

Crescătorii de porci, pierderi de zeci de milioane de euro

Ediția de astăzi a emisiunii Rural revine la un subiect abordat acum câteva săptămâni – situația fermelor de creștere și îngrășare a porcilor. Un domeniu în care, la prima vedere, nu ar trebui să existe prea multe probleme, numai că acestea încep chiar de la primii pași – lipsa maternităților, așa că purceii sunt aduși de peste graniță. Problemele din acest sectore sunt demonstrate chiar de către autorități, odată cu publicarea datelor de la Institutul Național de Statistică.

PAC 2014-2020 intră ”în pâine”

În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” discutăm, ca de obicei, despre fondurile europene care au rolul de a moderniza agricultura românească. Agricultură care de fapt de mult nu mai este cea pe care o știam din descrieri și păreri.

Am găsit o agricultură făcută, de multe ori, după cele mai stricte norme, cu ferme, fie vegetale, fie în zootehnie, care pot fi transplantate oriunde în lume. Rămâne, e adevărat problema productivității, capitol unde mai e destul de lucrat. Iar aici intervin banii europeni.

România, cotă zero în 2015 în industria europeană a zahărului

În ediția de astăzi a emisiunii Rural ne ocupăm de o problemă dulce – cea a industriei zahărului. Un domeniu ultra-reglementat în spațiul comunitar, cu legi anti-concurențiale dure, care funcționează după sistemul de acum clasic al cotelor, așa cum e în multe sectoare din agricultură. Numai că în context european, anunțata eliminare a sistemului de cote va modifica radical piaţa. Conform reglementărilor europene, anul de comercializare în piaţa zahărului începe la data de 1 octombrie şi se încheie la data de 30 septembrie anul următor.

Vaca de lapte se transformă într-una de carne. Ce bani dă UE pentru proiecte în domeniu

Ediția de astăzi a emisiunii Rural a fost realizată în cea mai mare parte în județul Iași, la fostul CAP din comuna Țigănași. Așa cum am observat în reportajele de până acum, poveștile de succes în agricultură au început acum mai bine de 20 de ani, unele chiar după revoluție. Exact la fel s-a întâmplat și la Țigănași, acolo unde Aurel Placinschi, fostul șef al cooperativei, pe lângă miile de hectare de diverse culturi, se chinuie acum să pună pe picioare o fermă cu vaci pentru carne.

Piscicultura românească, fără subvenții, cu taxe mari și concurată puternic de țările vecine

În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” discutăm despre piscicultura din România. Iar discuția pornește de la studiul unor date oficiale, care arată că în România, consumul anual de pește este de 4 kg/cap de locuitor, mult sub media europeană. Explicațiile nu lipsesc pentru acest declin, ținând cont de faptul că necesarul de pește din România este susținut în proporție de 87% din importuri și numai 13% din producție internă.

Grupurile de Acțiune Locală – la ce folosesc și cum aduc bani europeni la sate

În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” abordăm Grupurile de Acțiune Locală, inițiative care se încadrează în Programul Național de Dezvoltare Rurală și care pot aduce miliarde de euro în satele românești. După scopul declarat și anunțurile oficiale, PNDR 2014 – 2020 va ajuta în mod prioritar fermele medii ce vor să se dezvolte în următorii ani.

Merele românești, prea scumpe, prea puține și greu de găsit în extrasezon

În ediția de astăzi a emisiunii RURAL discutăm despre situația pomiculturii din România, despre ce a mai rămas din livezile de odinioară, dar și despre problemele apărute din cauza acestei situații în industria conexă, cea a conservelor din legume și fructe. De asemenea, vom aborda ajutorul european anual în acest domeniu, dar și măsurile speciale de sprijinire a fermierilor europeni în contextul embargoului impus de Rusia produselor alimentare comunitare, deci și fructelor.

Cooperativa agricolă nu e o idee comunistă. Transformată în afacere, produce milionari

În această ediție a emisiunii Rural, în prima parte trecem prin județul Arad, unde discutăm cu Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai organizați fermieri pe care i-am întâlnit în periplul agricol. Dimitrie Muscă are Combinatul Agroindustrial Curtici și îl are de mai bine de 24 de ani. Iar în a doua jumătate a emisiunii, vedem cum astfel de idei fac pui în celălat capăt al României.

Dispar ”cotele de lapte”. În România, jumătate din industria laptelui ar putea fi afectată

În această ediție a emisiunii Rural, în prima parte discutăm cu doi fermieri de la Biertan, din județul Sibiu. Unul dintre ei - Ionel Andrei, crește câteva sute de vaci, de lapte sau pentru carne. Celălalt - Daniel Constantin, fără legătură cu ministrul agriculturii, se ocupă de capre. De fapt, amândoi mai mult se ocupau, pentru că o astfel de meserie - creșterea animalelor, nu se arată întotdeauna a fi ușoară sau profitabilă.

Vinul românesc, față în față cu șampania

În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” discutăm despre vin, replantarea viței de vie și vinuri spumante într-o regiune care înainte de 1989 trimitea mai mult la export decât se vindea în România. Am fost în Sălaj, la Șimleu Silvaniei, unde cândva se produceau aproape 4 milioane de sticle de vin spumat în fiecare an.

Porcul românesc, bun, dar prea scump

Fermierii din România, cei care se ocupă cu creșterea animalelor, sunt departe de a îndestula piața. În nici un domeniu producția locală nu acoperă consumul, așa că o bună parte din necesar vine din import. Un lucru normal într-o piață liberă, doar că piața românească este oarecum distorsionată de diferențele de costuri.

Apicultorul consilier

În comuna Stejaru din Teleorman, unul dintre cei mai buni specialiști în agricultură este preotul. Pavel Șoica, preot în comună de câteva zeci de ani, are aceeași vechime în chestiuni agricole. Are ceva pământ, are livadă și grădină, dar cea mai dragă activitate e apicultura. Familia Șoica are câteva sute de stupi, iar cea mai recentă achiziție în domeniu a fost făcută din fonduri europene. Suma primită, 18.000 de euro, a fost asigurată din fondurile europene şi publice nerambursabile.

În România crește orice

Totul e să vrei să muncești pământul, mi-au spus fermierii cu care am stat de vorbă într-un periplu de o săptămână la începutul lunii august. Am plecat din județul Călărași, unde i-am căutat mai ales pe cei care se ocupă cu cerealele, zona fiind una cu cele mai mari producții la hectar în România. Cinci mii sau șase mii de kilograme de grâu la hectar reprezintă o stare de normalitate în Câmpia Bărăganului, chiar fără irigații. Pe fermieri îi ajută pământul, cel mai bun din Europa după multe păreri de specialitate, dar și utilajele moderne. 

Epoca de piatra

Judetul Teleorman e faimos pentru stilul sau de vot odata la patru sau cinci ani. Dar dincolo de titlurile din presa nationala, judetul este gazda mai multor afaceristi in agricultura care au reusit sa isi dezvolte acivitatea indeprinderilor cu ajutorul fondurilor europene atrase pe diverse proiecte. Productiile sunt bune, utilajele moderne, angajatii cu acte in regula. Idilic, am putea spune. Atunci de ce spun agricultorii ca, prin comparatie cu alte state europene, “suntem in epoca de piatra”?

Pensiunea mea – zona nimanui

Despre potentialul turistic al Romaniei se vorbeste mult. Dar cand vine vorba despre dezvoltarea acestui potential se face putin. In afara zonelor asa zis “mainstream”, micii afaceristi se chinuie sa puna pe picioare stalpii de baza ai agroturismului. Reusesc intr-o mai mica sau mai mare masura datorita atragerii de fonduri europene, dar se impiedica de lucruri pe care nu le pot controla sau influenta.

Click pe fotografiile de mai jos pentru a intra in galerie

Fotbalistul stapan peste rosii

In comuna constanteana Nicolae Balcescu, un fotbalist s-a decis sa se aventureze alaturi de intreaga sa familie in afacerile agricole. Are pe mana o afacere care valoreaza o suma atat de mare incat majoritatii dintre noi, probabil, ne-ar fi frica sa o pronuntam, daramite sa o administram.

Click pe fotografiile de mai jos pentru a intra in galerie

Subscribe to Galerii Foto