Reportaje

Arnaud Charmetant: Nu căutăm recorduri, costă prea mult

Arnaud Charmetant

Arnaud Charmetant este unul dintre cetățenii străini care trăiesc în România și se ocupă de agricultură. Acum administrează 13.500 de hectare în Călărași și nu ”a fugit” cu pământul în Franța.
Arnaud Charmetant a venit în România acum 15 ani, şi-a făcut o familie, ba și-a mai adus și un frate încoace şi conduce o afacere de succes în agricultură. Ba chiar e în fruntea AIDER, Agricultură Integrată Durabilă Economic Rentabilă, unde are şi funcţia de preşedinte.

Salcia energetică – combustibilul viitorului aclimatizat cu succes la Miercurea Ciuc

Mircea Oprea si Alexandru Benko langa o cultura de salcie energetica

În România își face loc printre fermieri o cultură nu foarte populară pe la noi, dar extrem de apreciată de fermierii din multe state europene. Salcia energetică este un tip de biomasă care a fost aclimatizată cu succes în solurile autohtone, după ce acest arbust cu putere calorică mare a fost importat din Suedia în urmă cu mai bine de 10 ani. ”Pionierul” acestui tip de culturi se numește Alexandru Benko, din Miercurea Ciuc.

Magiunul din prune de Topoloveni

Magiunul din prune de Topoloveni este una dintre puținele, prea puținele mărci românești recunoscute de Uniunea Europeană în domeniul alimentar sau agricol. După Revoluție, Bibiana Stanciulov a vrut să devină om de afaceri. Greu sau nu, a ajuns ca în 2011 să devină proprietara primei firme din România care primește recunoaștere din partea oficialilor europeni, intrând în rândul celor peste 1.000 de produse agricole și alimentare protejate de sistemul de calitate european al denumirilor de origine protejată și indicațiilor geografice protejate.
 

”Farm park”-ul familiei Mocanu

Lângă București, la doar 15 kilometri de centrul capitalei, o familie de fermieri din tată-n fiu a pus bazele unui proiect pe care occidentalii îl numesc ”farm park”, în traducere liberă, un ”parc” cu animale. Este un ansamblu ce se întinde pe câteva hectare și care se adresează în primul rând copiilor, dar și adulților. Ferma din localitatea Pantelimon are câteva sute de animale și păsări pe care cei mici și cei mari deopotrivă le pot vedea în mediul lor natural.

​Plantația de goji – o afacere cu potențial de profit imens

Un tânăr fermier, Adrian Nicolae, a înființat, în comuna Augustin din județul Brașov, o plantație de goji. Pentru cei care poate nu știu, goji este un fruct originar din China care, prin proprietățile sale excepționale, și-a câștigat renumele de panaceu. În ultimii ani, a fost aclimatizat și în România, unde au apărut sute de plantații. Cultivarea acestei plante este relativ simplă, arbuștii ajung la maturitate în 4 ani, după care profitul poate fi de ordinul zecilor de mii de euro pe hectar, după cum mărturisește proprietarul singurei plantații de goji certificată bio din România.

Marcel Cucu, fermierul din Brăila ”supărat” pe miniștrii agriculturii

În România, politicile agricole sunt haotice, făcute după chipul unui ministru sau altuia și lipsite de coerență, spune fermierul Marcel Cucu. 
La Viziru, Marcel Cucu are o fermă de aproximativ 250 ha cultură mare și o alta în care crește 1.000 de porci pe serie. Stă bine, spune el, chiar dacă nu se consideră un mare fermier. Ar putea avea mai mult, dar greutățile sunt mari, și asta pentru că fermierul român nu este pe picior de egalitate cu colegii săi din Uniunea Europeană.

Nu toți tinerii pleacă din sat. Unii chiar se mută de la oraș

În Țara Oltului am găsit mai mulți tineri care au ales să rămână la sat deși puteau foarte bine să aleagă să muncească în afara României, pe bani mai mulți.

În Țara Oltului am găsit mai mulți tineri care au ales să rămână la sat deși puteau foarte bine să aleagă să muncească în afara României, pe bani mai mulți.

Un fermier supărat – Laurențiu Baciu. ”Politica mai mult încurcă agricultura”

Laurențiu Baciu este unul dintre fermierii români care se poate lauda că trăiește bine din agricultură. După un început anevoios, acum 25 de ani, lucrând pământul familiei, la ora actuală Laurențiu Baciu conduce Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.
Merge des la Bruxelles pentru a negocia cu autoritățile din domeniu și spune că ”face” 7 tone de grâu la hectar pe Dealurile Tutovei.

O recoltă excelentă, mai spune el, pentru că unul e pământul din zonă și altul cel din Bărăgan.

Prima fermă de căprioare din România, la poalele Munților Făgăraș

Ilie Stoica, care are o pensiune la Poiana Neamțului, înainte de a intra dinspre Sibiu în Munții Făgăraș, spune că este primul român care a pus pe picioare o fermă de cerbi și căprioare. Povestea a început acum aproape 9 ani. ”În 2007 am fost în Germania și am văzut la cineva că avea cerbi și îi creștea într-un țarc special. Întotdeauna am avut drag de animale și când e vorba de cerbi am zis că trebuie să încerc și eu. Am vorbit cu proprietarul și am adus la Avrig cinci ciute și un cerb”, spune el.

Ferma La Maci din Ciocârlia

Acum jumătate de an, la Constanța lua ființă o comunitate virtuală în care se oferă, se caută şi se cumpără produse direct de la producători. Jurnalistul Cătălin Lenţa a discutat cu Claudia Burcea, proprietara fermei La Maci din Ciocârlia, despre cum a ajuns şi ce înseamnă pentru produsele ei comunitatea Ţărănii Dobrogeni.

România lasă o resursă inepuizabilă să se evapore

Bioenergia nu este doar un concept abstract al erei moderne. Bioenergia este o afacere cu potențial de ordinul sutelor de milioane de euro, testată deja în statele occidentale, dar care în România se dezvoltă foarte greu. Așa-numitele plante energetice, resturile de plante, diverse tipuri de deșeuri sau dejecții de la fermele de animale, toate acestea pot fi procesate pentru a obține bioenergie sau ”energia viitorului”, așa cum o denumesc specialiștii din domeniu.

În Vrancea, ”Ana are” cam de toate, și cu bani de la Comisia Europeană

Daniel Guzu este un om de afaceri cunoscut mai bine prin firmele din domeniul chimic și materialelor de construcții, dar și cu implicații financiare puternice în agricultură. Trei milioane de euro îi vin din sucurile produse sub brandul ”Ana are“ şi vinurile Casa Panciu.

Brandul a fost lansat în 2012 şi realizează în principal sucuri din fructe şi dulceţuri. Produsele realizate în fabrica lui Daniel Guzu în localitatea Ţifeşti, judeţul Vrancea, sunt comercializate în reţelele internaţionale de magazine, dar şi în câteva lanţuri de magazine locale.

Cum s-a încheiat "scandalul Brădet"

Vă mai amintiți de ceea ce nu demult ținea prima pagină în presa românească și era numit ”scandalul Brădet”? Cazuri de intoxicație în masă, posibil provocată de produse lactate ale acestei firme din județul Argeș. Au fost zeci de declarații incendiare, acuzații oficiale, buletine de analiză scoase imediat la vedere, plus reacțiile emoționale de rigoare.

A trecut ceva timp și încă nu există un final al poveștii cu zecile de copii cu sindrom hemolitic uremic aduși din Argeș în spitalele bucureștene, cel puțin o explicație definitivă, credibilă și cuprinzătoare nu știu să fi apărut.

Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Caracal

Jurnalistul Cătălin Lenţa a vizitat Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Caracal, unde a discutat cu Eugen Petrescu, directorul staţiunii.

Discuția cu Eugen Petrescu, directorul stațiunii de cercetări agricole de la Caracal, a avut loc pe un fundal cam zgomotos, pentru că pe câmpurile stațiunii tocmai avea loc o demonstrație de forță a unei mari companii din domeniul cercetării agricole, la care veniseră sute de fermieri din zonă.

Produse tradiționale din carne din satul Stupărei

Am fost în județul Vâlcea, în satul Stupărei, pe malul Oltului, unde este sediul și fabrica unei firme care scoate pe piață produse tradiționale din carne. În toată Oltenia, îmi spun reprezentanții firmei, sunt atestate 11 produse tradiționale, iar firma AviGiis face nouă dintre ele. Nu este însă o rețetă de succes, deși compania e în piață de 25 de ani, îmi spun administratorul Aurel Simion și directorul comercial Mirel Lascu, din cauza legislației în continuă schimbare și a fiscalității impredictibile.

Plantațiile de afin din România însumează 300 de ha

În județul Dâmbovița, în comuna Cândești, am fost la prima plantație de afin din zonă. Este o adevarată afacere, pe câteva hectare, și nu câțiva arbuști în spatele casei. Cristian Radu Săracu e cel care a pus-o pe picioare, lăsând în urmă o afacere în București.

În România afacerea cu ciuperci nu e chiar o afacere

Emisiunea ”Rural” ajunge astăzi la cea mai mare ciupercărie din sudul României, în comuna Conțești din Dâmbovița. Proprietarul acesteia este Teodor Basarab, care de fapt a studiat comerțul la ASE. După mai multe afaceri în domeniul agricol, din 2010 s-a apucat de cultivat ciuperci. Succesul financiar însă mai așteaptă.

Castel Haller

Castelul Haller din comuna mureşeană Ogra, a cărui temelie a fost pusă în secolul al XVII-lea, a fost transformat de către două surori din Târgu Mureş – Reka, de 28 de ani, şi Kinga Foris, de 29 de ani, dintr-o ruină, într-o afacere de succes.

O afacere integrată, construită ”de la coadă la cap”

În ediția actuală a emisiunii Rural discutăm din nou despre cum se mai schimbă agricultura românească. Astăzi - despre o afacere integrată în domeniu, dar care a pornit atipic – întâi a fost o unitate de prelucrare a materiilor prime și mai târziu baza de producție aferentă.

Cu bani europeni, pensiune în Harghita, folosind energia geotermală

În emisiunea Rural de astăzi mergem din nou pe urmele banilor europeni cu care se modernizează agricultura românească și ne oprim în județul Harghita, la Căpâlnița, unde există singura pensiune din județ care folosește energie geotermală în funcționare.

Un proiect care a înghițit 200.000 de euro din fonduri europene, totalul cheltuielilor fiind de 500.000 de euro. Pensiunea lui Benedek Zoltan din Harghita utilizează energia geotermală, prezentă în zonă, pentru încălzirea pensiunii și pentru a produce apa caldă necesară.

Sistem ”privat” de irigații, până reface statul ce a mai rămas nedistrus

Emisiunea Rural ajunge în județul Constanța, mai exact la Agigea, acolo unde nu de mult un fermier și-a rezolvat o problemă acută – lipsa de apă atunci când au nevoie plantele de ea. Gheorghe Lămureanu are sistem particular de irigații, și asta pe câteva sute de hectare.

Investiția, de peste 1 milion de euro, a fost făcută în cea mai mare parte din fonduri europene. Este adevărat însă că până au venit banii europeni, Gheorghe Lămureanu a cheltuit mult din propriul buzunar.

Viile, mai puțin afectate de secetă; producție mai mică de vin, calitate mai bună

Un an agricol e pe cale să se încheie, la fel ca și seceta care a diminuat chiar și cu o treime unele culturi. Autoritățile naționale, la fel ca și cei de la Comisia Europeană, vorbesc de despăgubiri, dar deocamdată cifrele nu sunt clare.

În aceste condiții, cu producții scăzute la porumb, cartof și floarea-soarelui mai ales, speranțele financiare ale fermierilor sunt la bugetul de stat, de unde așteaptă despăgubiri. Mai ușor au scăpat cei care au avut cultivat grâu, de exemplu, chiar dacă prețurile pe piețele internaționale nu sunt îndestulătoare.

Zeci de mii de euro pentru solarii în Teleorman. Prin PNDR

Un tânăr avocat din București a cerut bani pentru începerea unei afaceri la țară, fosta măsură 112. Familia are pământ în comuna Piatra din Teleorman, pământ pe care a ridicat câteva solarii. Cu tânărul avocat – Cezar Vili Aspra, nu am putut vorbi când am ajuns în Piatra, pentru că el era în București. În schimb, lângă solarii era mama sa – Florica Aspra.

Agricultură modernă, cu sau fără fonduri europene?

Se știe că ministrul Constantin vrea să-i ceară comisarului Hogan câteva lucruri legate de noul PNDR, de exemplu să fie de acord ca, în cazul României, fondurile care au rămas neaccesate la secțiunea de investiții să poată fi realocate la secțiunea de măsuri pentru bunăstare, unde există o cerere mai mare.

De la stat, la mare fermier, în 25 de ani

Ajungem în comuna tulceană Turcoaia, unde Gheorghe Tornea face agricultură de un sfert de veac. Povestea lui Gheorghe Tornea e simplă și aparent comună – angajat la stat până în 1990, plecat în privat pentru că întreprinderea anunța concedieri, a început cu o moară. Este adevărat că a avut ceva bani și s-a mai ajutat și cu un credit impresionant la acea vreme, luat de la CEC.

Cotele de lapte s-au dus; fermierii români se pregătesc să le urmeze

Mergem în județul Tulcea, în comuna I.C.Brătianu, la un mare cultivator de soia și porumb pentru sămânță. O afacere care deocamdată nu se arată prea profitabilă, dar care ar trebui să aducă mulți bani din 2018, de când nu va mai putea fi folosită în culturi decât sămânță certificată.

 

Nici oile nu mai sunt ce-au fost cândva...

Oile nu mai reprezintă o afacere în România, cel puțin nu așa cum era odată, spun crescătorii de oi. Nici măcar în perioada de dinainte de Paște vânzările nu cresc, iar subvențiile anunțate de stat vin uneori cu întârziere, susțin reprezentanții asociațiilor din domeniu. De aceea, spun ei, chiar se gândesc să protesteze în aceste zile la București, în fața Ministerului Agriculturii. Ministrul Daniel Constantin încearcă să potolească lucrurile și spune că plata subvențiilor pentru ovine a și început. Numai că întârzierea subvențiilor nu e singura problemă cu care se confruntă oierii.

Micul fermier român, între hățișul legilor și piața liberă

Am fost în satul Frunzeasca, județul Galați, la doi pași de Tecuci și la câteva zeci de kilometri de reședința de județ, acolo unde se află instituțiile și agențiile care răspund de agricultura din zonă, inclusiv de finanțarea acesteia. Numai că micii fermieri, așa cum am descoperit, se descurcă doar cu fonduri proprii. Din partea Uniunii Europene, din care fac și ei parte, primesc numai plățile pe suprafață, iar de la statul român mai nimic.

Vie ca ”la farmacie”, cu 5 milioane de euro

În ediția de astăzi a emisiunii Rural începem să parcurgem ”Drumul Vinului”, un proiect guvernamental mai vechi și care a cam rămas la stadiul de intenție și afiș de promovare. În schimb s-au mișcat mult mai bine viticultorii, care de câțiva ani refac viile, construiesc crame noi și iau toți banii pe care îi pune la dispoziție Uniunea Europeană pentru astfel de proiecte.

Politică și agricultură – ce înțeleg fermierii din discursuri și promisiuni?

Vestul României e zona în care terenurile agricole bat la preț toate celelalte regiuni, astfel că un hectar de pământ a ajuns să coste și 10.000 de euro. Explicația este dată de mulțimea de investitori străini, mulți din Italia, care au ales să dezvolte afaceri agricole în zonă. În aceste c ondiții, poate părea destul de greu pentru un fermier român să se ”strecoare” printre atâția oameni de afaceri cu mulți bani.

Crescătorii de porci, pierderi de zeci de milioane de euro

Ediția de astăzi a emisiunii Rural revine la un subiect abordat acum câteva săptămâni – situația fermelor de creștere și îngrășare a porcilor. Un domeniu în care, la prima vedere, nu ar trebui să existe prea multe probleme, numai că acestea încep chiar de la primii pași – lipsa maternităților, așa că purceii sunt aduși de peste graniță.Problemele din acest sectore sunt demonstrate chiar de către autorități, odată cu publicarea datelor de la Institutul Național de Statistică.

PAC 2014-2020 intră ”în pâine”

În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” discutăm, ca de obicei, despre fondurile europene care au rolul de a moderniza agricultura românească. Agricultură care de fapt de mult nu mai este cea pe care o știam din descrieri și păreri. Am găsit o agricultură făcută, de multe ori, după cele mai stricte norme, cu ferme, fie vegetale, fie în zootehnie, care pot fi transplantate oriunde în lume. Rămâne, e adevărat problema productivității, capitol unde mai e destul de lucrat. Iar aici intervin banii europeni.

România, cotă zero în 2015 în industria europeană a zahărului

În ediția de astăzi a emisiunii Rural ne ocupăm de o problemă dulce – cea a industriei zahărului. Un domeniu ultra-reglementat în spațiul comunitar, cu legi anti-concurențiale dure, care funcționează după sistemul de acum clasic al cotelor, așa cum e în multe sectoare din agricultură. Numai că în context european, anunțata eliminare a sistemului de cote va modifica radical piaţa. Conform reglementărilor europene, anul de comercializare în piaţa zahărului începe la data de 1 octombrie şi se încheie la data de 30 septembrie anul următor.

Cum să faci o fermă de capre? Cheltuielile pot fi acoperite în totalitate în noul PNDR

Ediția de astăzi a emisiunii ”RURAL” a plecat de la strădania unui tânăr de a deveni fermier. Florin Balaș are 25 de ani și locuiește în comuna Berceni, lângă București. A terminat un liceu cu profil zootehnic, iar acum face cursuri de specialitate în domeniu. Familia sa nu e una bogată, iar pământ au prea puțin pentru a fi rentabil. De aceea, Florin Balaș se gândește să crească animale.

Vaca de lapte se transformă într-una de carne. Ce bani dă UE pentru proiecte în domeniu

Ediția de astăzi a emisiunii Rural a fost realizată în cea mai mare parte în județul Iași, la fostul CAP din comuna Țigănași. Așa cum am observat în reportajele de până acum, poveștile de succes în agricultură au început acum mai bine de 20 de ani, unele chiar după revoluție. Exact la fel s-a întâmplat și la Țigănași, acolo unde Aurel Placinschi, fostul șef al cooperativei, pe lângă miile de hectare de diverse culturi, se chinuie acum să pună pe picioare o fermă cu vaci pentru carne.

Piscicultura românească, fără subvenții, cu taxe mari și concurată puternic de țările vecine

În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” discutăm despre piscicultura din România. Iar discuția pornește de la studiul unor date oficiale, care arată că în România, consumul anual de pește este de 4 kg/cap de locuitor, mult sub media europeană. Explicațiile nu lipsesc pentru acest declin, ținând cont de faptul că necesarul de pește din România este susținut în proporție de 87% din importuri și numai 13% din producție internă.

Grupurile de Acțiune Locală – la ce folosesc și cum aduc bani europeni la sate

În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” abordăm Grupurile de Acțiune Locală, inițiative care se încadrează în Programul Național de Dezvoltare Rurală și care pot aduce miliarde de euro în satele românești. După scopul declarat și anunțurile oficiale, PNDR 2014 – 2020 va ajuta în mod prioritar fermele medii ce vor să se dezvolte în următorii ani.

Merele românești, prea scumpe, prea puține și greu de găsit în extrasezon

În ediția de astăzi a emisiunii RURAL discutăm despre situația pomiculturii din România, despre ce a mai rămas din livezile de odinioară, dar și despre problemele apărute din cauza acestei situații în industria conexă, cea a conservelor din legume și fructe. De asemenea, vom aborda ajutorul european anual în acest domeniu, dar și măsurile speciale de sprijinire a fermierilor europeni în contextul embargoului impus de Rusia produselor alimentare comunitare, deci și fructelor.

Cooperativa agricolă nu e o idee comunistă. Transformată în afacere, produce milionari

În această ediție a emisiunii Rural, în prima parte trecem prin județul Arad, unde discutăm cu Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai organizați fermieri pe care i-am întâlnit în periplul agricol. Dimitrie Muscă are Combinatul Agroindustrial Curtici și îl are de mai bine de 24 de ani. Iar în a doua jumătate a emisiunii, vedem cum astfel de idei fac pui în celălat capăt al României.

Dispar ”cotele de lapte”. În România, jumătate din industria laptelui ar putea fi afectată

În această ediție a emisiunii Rural, în prima parte discutăm cu doi fermieri de la Biertan, din județul Sibiu. Unul dintre ei - Ionel Andrei, crește câteva sute de vaci, de lapte sau pentru carne. Celălalt - Daniel Constantin, fără legătură cu ministrul agriculturii, se ocupă de capre. De fapt, amândoi mai mult se ocupau, pentru că o astfel de meserie - creșterea animalelor, nu se arată întotdeauna a fi ușoară sau profitabilă.

Vinul românesc, față în față cu șampania

În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” discutăm despre vin, replantarea viței de vie și vinuri spumante într-o regiune care înainte de 1989 trimitea mai mult la export decât se vindea în România. Am fost în Sălaj, la Șimleu Silvaniei, unde cândva se produceau aproape 4 milioane de sticle de vin spumat în fiecare an.

Porcul românesc, bun, dar prea scump

Fermierii din România, cei care se ocupă cu creșterea animalelor, sunt departe de a îndestula piața. În nici un domeniu producția locală nu acoperă consumul, așa că o bună parte din necesar vine din import. Un lucru normal într-o piață liberă, doar că piața românească este oarecum distorsionată de diferențele de costuri.

În România crește orice

 

Totul e să vrei să muncești pământul, mi-au spus fermierii cu care am stat de vorbă într-un periplu de o săptămână la începutul lunii august. Am plecat din județul Călărași, unde i-am căutat mai ales pe cei care se ocupă cu cerealele, zona fiind una cu cele mai mari producții la hectar în România. Cinci mii sau șase mii de kilograme de grâu la hectar reprezintă o stare de normalitate în Câmpia Bărăganului, chiar fără irigații. Pe fermieri îi ajută pământul, cel mai bun din Europa după multe păreri de specialitate, dar și utilajele moderne. 

Epoca de piatra

 

Judetul Teleorman e faimos pentru stilul sau de vot odata la patru sau cinci ani. Dar dincolo de titlurile din presa nationala, judetul este gazda mai multor afaceristi in agricultura care au reusit sa isi dezvolte acivitatea indeprinderilor cu ajutorul fondurilor europene atrase pe diverse proiecte. Productiile sunt bune, utilajele moderne, angajatii cu acte in regula. Idilic, am putea spune. Atunci de ce spun agricultorii ca, prin comparatie cu alte state europene, “suntem in epoca de piatra”? Laurentiu Colintineanu a fost sa afle.

 

Pensiunea mea – zona nimanui

 

Despre potentialul turistic al Romaniei se vorbeste mult. Dar cand vine vorba despre dezvoltarea acestui potential se face putin. In afara zonelor asa zis “mainstream”, micii afaceristi se chinuie sa puna pe picioare stalpii de baza ai agroturismului. Reusesc intr-o mai mica sau mai mare masura datorita atragerii de fonduri europene, dar se impiedica de lucruri pe care nu le pot controla sau influenta. Care sunt acestea - a fost sa descopere Laurentiu Colintineanu.

Fotbalistul stapan peste rosii

 

In comuna constanteana Nicolae Balcescu, un fotbalist s-a decis sa se aventureze alaturi de intreaga sa familie in afacerile agricole. Are pe mana o afacere care valoreaza o suma atat de mare incat majoritatii dintre noi, probabil, ne-ar fi frica sa o pronuntam, daramite sa o administram. Laurentiu Colintineanu a fost sa viziteze o sera de rosii construita cu finantare din fonduri europene si sa spuna povestea transformarii unui sportiv in agricultor pur-sange.

 

Subscribe to Reportaje