Românii folosesc, încă din vechime, plantele medicinale autohtone, pentru tratarea sau prevenția diferitelor afecțiuni. Obișnuiți să culeagă plantele folositoare din natură, multă vreme nimeni nu s-a gândit să le cultive intenționat, pentru a le avea la dispoziție, în condiții controlate. Adică să aibă la dispoziție aceleași principii active de bună calitate, în cantitățile dorite.
Într-o eră a revalorizărilor și redescoperirilor, chiar și cercetarea în domeniul fitotehniei se concentrează pe aclimatizări de plante medicinale și aromatice, pentru a fi mai la îndemâna omului.
Fitotehnia este o disciplină de bază a inginerului agronom, care învață tehnologia de cultură a principalelor plante de câmp, dar și a plantelor medicinale și aromatice.
De fapt, în România, cercetarea acestor plante are o tradiție care pornește din 1904, când a fost înființată prima stațiune de cercetări a plantelor medicinale, care a funcționat în Agronomia clujeană. A fost prima stațiune cu cercetare a plantelor medicinale din lume! De altfel, în 1900, cercetătorul Bela Pater a realizat o primă colecție de uleiuri volatile.
Univestitatea de Științe Agricole și Medicină Veterniară Cluj-Napoca a reînceput, din 2017, se realizeze uleiuri volatile, din plante din culturile proprii. Au început cu o plantație de lavandă, din care studenții coordonați de profesori au realizat primul ulei - uleiul de lavandă, prin hidrodistilarea lavandei. Cercetătorii nu s-au oprit aici: au realizat, în 2018, ulei de salvie, ulei de mentă și ulei de busuioc. În urma procesării plantelor au mai fost realizate și apa de lavandă, de busuioc și de salvie.
După obținerea uleiurilor volatile, din bogăția de plante medicinale și aromatice, se pune întrebarea ce facem cu ele? Kinetoterapeuții îl folosesc, de exemplu, pentru masaj, aromaterapie sau pentru băi. Deocamdată, uleiurile volatile produse de cercetarea din USAMV Cluj sunt folosite doar extern. Însă cercetătorii sunt pe cale să le autentifice și pentru uz intern, acolo unde se pretează.
Statisticile arată că în România sunt în jur de 800 de specii de plante, din care aproximativ 280 sunt utilizate în scop medicinal, spune profesorul univ. dr. Dan Vârban, de la Facultatea de Agricultură, specializarea Fitotehnie.
spune, prof. univ. dr. Dan Vârban, USAMV Cluj
Echinacea, aclimatizată în România
Cercetătorii au făcut mai mult: au început să aducă în cultură o mare parte din plantele care se găsesc în flora spontană. Astfel, pot fi întreținute și recoltate la momentul optim. De exemplu, au aclimatizat în România Echinacea, o plantă de origine americană. De asemenea, cercetătorii clujeni au reușit să aducă Arnica montana - din flora spontană, în seră, ba chiar să producă răsaduri, în ciuda faptului că este o plantă foarte sensibilă, care este mai ușor de înmulțit în zona ei de baștină.
Studenții de la USAMV Cluj învață totul despre aceste plante medicinale și aromatice și prin activități practice. Universitatea a înființat culturi didactice de lavandă, Echinacea purpurea, Melisa oficinalis sau roinița, tarhon, oregano, busuioc. În sere, studenții coordonați de cadrele didactice de la Fitotehnie cresc plante de Aloe vera. Profesorii și studenții au ocazia să arate lumii rezultatul muncii lor la târgurile și expozițiile la care USAMV Cluj participă.
