Măsurători cu teodolitul, dar și imagini preluate cu drona (tehnologia fotogrammetrică UAV), ba chiar imagini satelitare. Nu vorbim despre știință și imaginație, ci de o modalitate modernă de a face agricultură. Mai exact, aceste instrumente sunt folositoare înainte ca cineva să se apuce să cultive un lot de pământ. Fermierul care deține informații cât mai fidele despre geografia locului, expoziția versanților, diferențele de nivel, pânza freatică, are o șansă mai mare ca respectiva cultură pe care dorește să o înființeze pe acea bucată de pământ să fie și una productivă. De toate acestea se ocupă știința ingineriei geodezice.
Ingineria geodezică, un domeniu care are o aplicabilitate vastă
Fie că e vorba de horticultură, agricultură sau de inginerie civilă, este nevoie de un topograf. De exemplu, Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) utilizează măsurători topo-geodezice. Prin tehnica fotogrammetrică UAV sau prin imagini satelitare, se pot idenfica, în teren, culturile. În funcție de senzorul care este montat pe platforma de zbor, se poate vedea și starea de sănătate a plantelor.
Pe baza măsurătorilor, agricultorii pot beneficia de anumite hărți tematice, care sunt utile atât în agricultură, cât și în horticultură, cum ar fi harta expoziției versanților sau modelul digital de elevație al terenului, hărți care prezintă viteza de infiltrare a apei în sol sau categoria de folosință a terenurilor. Aceste hărți se realizează pe baza unui sistem informațional geografic, realizat cu ajutorul datelor colectate din teren, dar și de la alte instituții, cum ar fi Apele Române, stații meteorologice etc. Practic, specialiștii în inginerie geodezică pot întocmi orice fel de hărți tematice, de care ar avea nevoie un beneficiar.
Cadrul didactic clujean își duce studenții în teren, unde îi învață la fața locului cum se fac măsurătorile geodezice, pentru ca apoi, după ce au colectat datele, să le prelucreze pentru a crea atât de utilele hărți tematice.
Cum se fac hărțile ultile în agicultură
Pentru un sistem informațional geografic, trebuie create baze de date. Acestea conțin informații diverse, de la rețeaua de căi ferate, la cea rutieră sau hidrografică, curbele de nivel, utilizarea terenurilor etc. Aceste baze de date se completează cu date adiționale, fie că e vorba despre hărți ale precipitații multianuale sau debite - debite maxime și minime ale unui curs de apă. Sistemul Informațional Geografic (SIG) permite reprezentarea grafică a hărților.
Un alt element util în agricultură este harta orientării versanților care ajută la alegerea tipului de cultură potrivit pentru terenul respectiv. Aceasta în condițiile în care anumite culturi se pretează doar pe un anumit versant care să aibă o anumită expoziție față de soare. Harta solurilor este și ea utilă, care arată ce tipuri de soluri sunt în zona respectivă. Pentru culturi este esențială și harta texturii solurilor. Excesul de umiditate poate fi dăunător pentru plante. De aceea, e bine ca un agricultor să știe toate aceste informații înainte să investească în înființarea unor culturi.
”Tehnologia ajută foarte mult. Din păcate însă, suntem cam reticenți la tehnologie. Suntem foarte puțin căutați de către specialiști sau de către fermieri. Poate și din această cauză noi facem o agricultură neperformantă”, a declarat conf. univ. dr. ing Tudor Sălăgean, prodecan al Facultății de Horticultură din cadrul USAMV Cluj.
”Dacă un inginer agronom ar apela și la un inginer geodez pentru a-i face o randare, un studiu, o hartă pentru expoziția versanților, să vadă dacă terenul respectiv se pretează pentru o anumită cultură, ar avea numai de câștigat”, este de părere Tudor Sălăgean.