În scurt timp ar urma să fie pusă la punct o nouă lege a vânzării și cumpărării terenurilor agricole din România, act care să blocheze sau să limiteze accesul străinilor la terenuri. Anunțul vine de la ministrul agriculturii, după discuții purtate cu premierul Dacian Cioloș.
Ministrul Irimescu a recunoscut că există presiuni din partea fermierilor români pentru modificarea legii, după ce suprafeţe foarte mari de terenuri agricole au devenit proprietatea unor companii străine. ”Vom introduce filtre care să asigure că nu ajunge oricum şi la oricine. E clar că sunt vizate persoanele care nu au cetăţenie română. Este o presiune foarte mare din partea producătorilor români, care consideră că vânzarea a condus la înstrăinarea terenurilor şi producătorii români nu mai au ce să lucreze”, a afirmat Achim Irimescu.
Motivul pentru care această modificare legislativă vine atât de târziu după liberalizarea pieței terenurilor din 2014 a fost mereu invocat de politicieni ca fiind regulamentele europene care nu ne-ar lăsa libertatea de a impune limitări. S-a dovedit însă că alte state au reușit să își apere terenurile de fenomenul de acaparare, iar modelul uneia dintre ele – Polonia, ar putea servi ca model.
Intrată în vigoare de pe 30 aprilie, noua lege privind cumpărarea terenurilor agricole în Polonia nu este una a extremelor, așa cum a fost acțiunea legislativă adoptată de Parlamentul Ungariei prin care interzicea complet accesul străinilor la pământ. Polonezii au fost mai diplomați și au fentat toate regulamentele europene astfel încât, în acest moment, Comisia Europeană nu poate critica în nici un fel legea polonezilor. ”Pământul este un bun național și ar trebui să fie deținut de familii de fermieri, cultivat și administrat de polonezi și de fermieri polonezi”, spunea ministrul agriculturii de la Varșovia la scurt timp după intrarea în vigoare a noii legi funciare.
Legea polonezilor interzice agențiilor de stat să vândă teren în următorii cinci ani. Doar cei care prezintă dovada că dețin cunoștințe sau au studii în domeniul agriculturii pot face achiziții de teren agricole. În plus, pentru a cumpăra teren într-o localitate, trebuie să faci dovada că ai locuit acolo sau în regiune timp de cel puțin cinci ani.
Cine cumpără teren își asumă responsabilitatea că va exploata în scop agricol acea suprafață pentru cel puțin zece ani, iar limita de achiziție a terenurilor este de 300 de hectare.
Agenția poloneză care administrează acest sector poate verifica în orice moment tranzacțiile funciare și poate interveni pentru a face achiziții de pe piața liberă. Singurii proprietari de teren care nu se supun noii legislații sunt instituțiile statului și cele ale Bisericii, în special prin prisma situației Bisericii Romano-Catolice din Polonia care a avut de suferit în cei 45 de ani de comunism.
Membră a UE din 2004, Polonia a fost obligată prin tratatele semnate să liberalizeze piața terenurilor agricole după 12 ani. Chiar și până anul acesta, străinii puteau face achiziții de suprafețe agricole întrucât tot ce le trebuia era un acord din partea Ministerului de Interne, document ce nu era foarte dificil de obținut. O altă variantă pentru care optau străini, ca și la noi, era de a face achiziții prin parteneriate cu fermieri locali sau prin înființarea unor societăți comerciale în Polonia. În timp, acest fenomen a căpătat proporții și, într-un mod identic cu ce s-a întâmplat la noi, pământul s-a scumpit enorm în ultimii ani, Astfel, dacă în 2004, un hectare de teren agricole din Polonia avea un preț mediu de 6.634 de zloți (echivalentul a 1.543 euro), acum prețurile au depășit 40.000 de zloți, adică 9.000 de euro.
Dimensiunea medie a unei ferme poloneze este de 10,5 hectare.
Despre situația din România discutăm cu Horațiu Raicu, secretar general al Federației Agrostar.
