În România crește orice, totul e să vrei să muncești pământul, mi-au spus fermierii cu care am stat de vorbă într-un periplu de o săptămână la începutul lunii august. Am plecat din județul Călărași, unde i-am căutat mai ales pe cei care se ocupă cu cerealele, zona fiind una cu cele mai mari producții la hectar în România.
Cinci mii sau șase mii de kilograme de grâu la hectar reprezintă o stare de normalitate în Câmpia Bărăganului, chiar fără irigații. Pe fermieri îi ajută pământul, cel mai bun din Europa după multe păreri de specialitate, dar și utilajele moderne.
Astăzi, la peste 20 de ani de la începutul unui nou sistem în agricultura românească, cel bazat pe proprietatea individuală, fermierii își amintesc cum au început cu terenul familiei, de cel mult câteva hectare, și cu tractoare luate de la vechile CAP-uri.
În drumurile mele prin Bărăgan am întâlnit și fermieri mulțumiți, și țărani care așteaptă încheierea anului agricol, pentru a-și încasa arenda. Numai că în curând, aceștia din urmă vor fi din ce în ce mai puțini, pentru că goana după pământ e în lină desfășurare. Iar ordinul de cumpărare nu înseamnă un hectar sau două, ci vorbim de sute și sute de hectare o dată.
Despre agricultură în Câmpia Bărăganului, despre cum poate deveni domeniul o prioritate națională, despre cum sunt făcute legile care guvernează agricultura, discutăm cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles, și cu deputatul Valeriu Steriu, membru în comisia pentru agricultură și fost președinte al unei comisii prezidențiale în același domeniu.
