În emisiunea de astăzi discutăm despre pregătirile altor state comunitare pentru Politica Agricolă Comună de după 2020. Propunerea de scădere a fondurilor nu a căzut bine nimănui, și știm că și România vrea păstrarea nealterată a sumelor disponibile acum.
Cu puține excepții, mai ales Germania și țările nordice, toate statele comunitare vor o politică agricolă solidă, orientată spre fermieri și consumatori. Iar Franța, de exemplu, se și grăbește să facă noi pași în această direcție prin adoptarea unei noi legi a agriculturii și alimentației, după cum afăm de la Mihaela Gherghișan, corespondentul RFI la Bruxelles.
Indiferent însă de ce le rezervă viitorul fermierilor europeni, deocamdată proiectele cu finanțare europeană merg înainte. Uneori mai greu, împiedicându-se în birocrație, alteori în problemele cu finanțarea; important e însă că agricultura românească se modernizează, devine mai eficientă și mai adaptată pentru un viitor incert. Așa că devine tot mai atractivă și pentru cei care au făcut bani în alte domenii și în ultimii ani au descoperit rentabilitatea agriculturii. De exemplu, Rareș Greavu din Brașov care până nu demult a construit case și blocuri, ba chiar și ferme, dar pentru alții. A prins gustul și a cerut bani de la Uniunea Europeană pentru a ridica o fermă de îngrășat tăurași în comuna Crizbav. Și a reușit.