Această ediție a emisiunii Rural este difuzată în perioada în care Comisia Europeană analizează noua lege care obligă supermarketurile din România să aibă pe rafturi carne, fructe și legume în proporție de cel puțin 51% aprovizionate pe așa numitul ”lanț scurt”.
Au existat voci care au clamat răspicat că este vorba de produse românești, deși nicăieri în textul legii nu se regăsește această sintagmă. Acum, europenii vor să stabilească dacă noua lege, încă nepromulgată de președintele Iohannis, respectă legislația Uniunii Europene, mai ales principiul liberei circulații a bunurilor.
Comisia Europeană aduce în discuție cazul Slovaciei, care este vizată de o procedură de infringement, după ce a obligat marile magazine să afișeze la intrare proporția veniturilor obținute din vânzarea de produse alimentare autohtone din cifra lor totală de afaceri. De asemenea, în Slovacia, marii comercianți cu amănuntul sunt obligați să publice aceste cifre pe site-urile lor și să le raporteze în mod regulat la Ministerul Agriculturii.
Comisia consideră că aceste cereri au un efect echivalent unor restricții cantitative asupra liberei circulații a bunurilor, pentru că duc la prejudecăți din partea consumatorilor față de produsele din afara Slovaciei și încurajează comercianții să vândă produse autohtone.
Slovacia are în prezent la dispoziție două luni pentru a anunța Comisia Europeană în legătură cu măsurile luate pentru a remedia situația. În caz contrar, Comisia ar putea acționa Slovacia la Curtea Europeană de Justiție.
În România, comercianții care nu respect noua lege riscă amenzi cuprinse între 100.000 și 150.000 lei. În caz de abateri repetate, marile magazine vor putea fi închise până la jumătate de an.
Numai că legea privind comercializarea produselor alimentare este departe de a rezolva multele probleme ale fermierilor români, sunt de părere analiștii în domeniu. Chiar dacă la o primă vedere cel favorizat este agricultorul local, care își vede întărită poziția în negocierea cu marile magazine, de fapt legea nu ajută prea mult, spune la RFI Tiberiu Cazacioc, editor al ”Observatorului Gastronomic” și susținător al ideii de ”lanț scurt” în agricultură.
Ideea așa numitului ”lanț scurt” nu înseamnă că automat pe rafturi vor intra masiv produse alimentare românești pentru că fermierii locali încă nu sunt în stare să furnizeze cantitățile cerute de supermarketuri, și asta cu o anumită ritmicitate. În final, legea nu aduce mai multă bunăstare în viața agricultorilor, spune Tiberiu Cazacioc.
Așa cum aminteam, analiștii consideră că noua lege privind marile reţele de magazine este de-a dreptul ciudată. Legea a fost mult timp discutată şi, în acelaşi timp, extrem de controversată. Din acest punct de vedere, legea comercializării produselor alimentare seamană cu cea a dării în plată, după cum spune analistul economic Constantin Rudnițchi, realizator la RFI al emisiunii ”Esențial”.
Să mai spunem că reprezentanții hipermarketurilor și supermarketurilor susțin că noua lege va duce la o creștere a prețurile, va face să rămână sub 20 de furnizori români, din sute de mii câți sunt acum, și nu este exclus nici ca unii retaileri să decidă închiderea magazinelor deschise în România.
Acum să ne întoarcem la reportajele Rural, în care analizăm transformarea agriculturii din România, cu fonduri proprii ale fermierilor sau cu bani de la Uniunea Europeană.
Unul dintre domeniile în care banii nu sunt niciodată îndeajuns o reprezintă viticultura, chiar dacă au fost investiții uriașe, iar domeniul s-a schimbat mult în bine.
De această dată am fost în zona Drăgășani, regiune celebră măcar dacă ținem cont de sonoritatea numelor celor care au podgorii acolo, și cred că e suficient să amintesc de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Dar nu pe acel domeniu am fost, ci la o vie alăturată, pe Dealul Dobrușa. Crama Avincis aparține tot unei familii cunoscute în România – Cristiana și Valeriu Stoica, care, pe lângă domeniul juridic, investesc masiv în viticultură.
Discut însă, pentru început, cu oenologul de la Avincis. Ghislain Moritz este din Elveția, s-a întâlnit cu soții Stoica în Portugalia și face vin în România, la Drăgășani.
Afacerea însă se construiește în timp și cu sume considerabile, asta dacă vrei să obții și rezultate.
Așa că discut despre investiții, dar nu numai, cu directorul firmei, Gheorghe Lixandru.
În fine, stau de vorbă și cu unul dintre cei care au pus afacerea pe picioare – Cristiana Irinel Stoica, pe care o întreb însă despre construcția cramei, iar abia mai apoi discut și despre vin. Și asta pentru că acea construcție are ceva deosebit – la prima vedere nu știi că e o cramă.
