Fermierii din România nu mai scapă de problemele legate de viitoarea finanțare europeană în loc să își vadă de lucrările din această perioadă. Deocamdată scapă de plafonare, gândită pentru marile exploatații agricole.
Rămân însă o mulțime de alte necunoscute, și asta pentru că o nouă Politică Agricolă Comună este departe de a fi definitivată. Toată lumea se așteaptă la o înăsprire a condițiilor care să ducă în final la o agricultură ”mai verde”, cu mai puține substanțe chimice folosite. Iar dincolo de intențiile anunțate de Comisia Europeană, stă presiunea permanentă pe care o exercită organizațiile care militează pentru păstrarea unui mediu cât mai curat, după cum aflăm de la corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan.
Doar că dincolo de toate neajunsurile, prezente sau potențiale, fermierii, cel puțin cei din Transilvania, se pregătesc de Agraria, târgul de la Jucu, de lângă Cluj. De 25 de ani, deci vorbim de o ediție aniversară, organizatorii – DLG InterMarketing, se străduiesc să aducă noutățile și să explice tendințele care ar urma să le ușureze viața agricultorilor. Anul acesta se va vorbi foarte mult de digitalizare, inclusiv în zootehnie, și agricultură inteligentă.
În studioul emisiunii Rural vin, din partea DLG InterMarketing, Raluca Mareș și Cristian Partal.
Jurnal Rural
Beneficiarii PNDR, constituiţi ca persoană fizică autorizată şi ca întreprindere individuală, au obligaţia de a transmite la AFIR documentele care atestă înregistrarea activităţii economice la Registrul Comerţului, în caz contrar riscând radierea, a anunţat AFIR.
Anunțul vine după ce a existat obligația legală ca beneficiarii să se înregistreze, până la 18 martie, cu maxim 5 clase pentru PFA şi maximum 10 clase pentru întreprinderi individuale. În cazul nerespectării acestor prevederi, persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale sunt radiate din Registrul Comerţului începând din 18 martie 2019.
Beneficiarii PNDR, constituiţi ca PFA şi Întreprinderi Individuale, care se regăsesc în situaţia menţionată, trebuie să depună documentele prin care au fost reautorizaţi, dar nu mai târziu de 14 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă şi cu respectarea unor condiţii. Astfel, ei trebuie să menţină forma de organizare conform celei existente la data încheierii contractului sau a deciziei de finanţare; să aibă aceleaşi coduri CAEN aferente proiectului pentru care a primit finanţare și să preia integral exploataţia sau exploataţiile pe noua formă de organizare.
Se mai sapă la canalul Siret – Bărăgan
Canalul Siret-Bărăgan se licitează anul acesta, iar construcția începe anul viitor, anunță directorul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, adică instituția care va continua construcția canalului.
”În acest moment, se elaborează studiul de fezabilitate al viitorului canal și anul acesta se va lansa licitația pentru continuarea construcție. Cel mai târziu în luna martie a anului viitor va fi încheiată licitația și vor începe lucrările de construcție”, spune directorul general ANIF. Agenția are deschise 47 de obiective de investiții, iar alte 30 intră în execuție anul acesta. ”Obiectivul ANIF este de a avea irigate, în următorii ani, două milioane de hectare. Prin aceste șantiere deschise se va ajunge la 1,4 milioane de hectare irigate”, a mai spus oficialul.
Cele mai importante obiective de investiții aflate în derulare sunt în județele de la nord de Dunăre și în Iași, Vaslui și Covasna. Prin lege, apa este livrată gratuit prin conductele-magistrale, iar anul acesta sumele necesare au fost alocate în buget. Dar, pentru ca sistemele de irigație să ajungă efectiv până la culturile agricole este nevoie de așa-numita infrastructură secundară. Aceasta poate fi realizată prin programe europene, suma disponibilă fiind de 200 de milioane de euro, după cum anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Premierul vrea mai mulți porci în gospodării
Fermierii care vor să crească porci în propria gospodărie, dar fără a vea vreo tangență cu instituțiile statului, primesc un ajutor chiar de la premierul Viorica Dăncilă. Aceasta îi cere ministrului Petre Daea să revină asupra unui recent ordin prin care era stabilit că fermierii pot creşte cel mult de cinci porci fără înscriere în Registrul Comerţului.
”Domnule ministru, am să vă rog să reveniţi asupra ordinului pe care l-aţi dat în legătură cu stabilirea dimensionării tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României. Eu cred că trebuie să avem grijă de oamenii care au ferme mici şi să îi încurajăm. Vă rog să anulaţi ordinul, să revenim la ce aveam înainte şi, bineînţeles, vom face o analiză referitor la acest aspect”, a declarat Viorica Dăncilă.
Petre Daea a stabilit recent, printr-un ordin de ministru, că fermierii pot creşte în gospodării cel mult cinci porci fără a se înscrie la Registrul Comerţului. Până la emiterea ordinului, în gospodării se puteau crește până la 20 de porci.
Bani pentru rase autohtone
Rasele autohtone sută la sută, din mai multe specii domestice, vor beneficia de subvenţii europene printr-un proiect de lege care va fi depus în cel mult două săptămâni, anunţă deputatul Ioan Roman, membru în comisia pentru agricultură. ”Dorim să facem cunoscute rasele autohtone pe care deocamdată le avem şi să primim informaţii şi despre alte rase 100% autohtone, cum ar fi la peşti şi la iepuri”, a susţinut deputatul.
Potrivit acestuia, proiectul se referă la mai multe rase autohtone din speciile bovine, ovine, porcine, cabaline sau galinacee, pentru care Uniunea Europeană acordă fonduri în scopul conservării lor, fiind considerate zestre genetică.
Între rasele de bovine 100% autohtone care sunt cuprinse, în acest moment, în proiect, se numără ”Bălţata românească”, ”Sura de stepă” şi ”Pinzgau de Transilvania”. În cazul oilor vorbim de 12 rase, între care ”Ţurcană”, ”Ţigaie”, ”Karakul de Botoşani” sau ”Merinos de Palas”.
Animalele din aceste rase vor fi înregistrate într-un registru genetic, proprietarii lor urmând să primească subvenţii în plus pentru că menţin aceste rase în gospodării.
Oficial, Ziua Gastronomiei
Ziua Naţională a Gastronomiei şi Vinului va fi sărbătorită în ultima duminică a lunii octombrie, proiectul fiind adoptat în Camera Deputaților. Poate fi organizată de ”autorităţile publice centrale, locale, de celelalte instituţii ale statului, de persoane fizice sau juridice prin organizarea şi participarea la programe şi manifestări cu caracter social sau ştiinţific, în scopul de a aprecia şi promova obiceiurile şi produsele culinare tradiţionale”, potrivit textului aprobat.
Autorităţile publice centrale şi locale pot contribui la organizarea acţiunilor precizate prin acordarea de sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în limita alocaţiilor bugetare aprobate.
Mai trebuie spus că în 16 aprilie, la ediţia a III-a a Congresului Naţional de Gastronomie şi Vin, iniţiatorii vor lansa şi un ghid de bune practici pentru această lege.
Bine la porumb, binișor la grâu
România s-a situat în 2018 pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește suprafața cultivată și producția realizată de porumb boabe și floarea soarelui, conform Institutului Național de Statistică. La grâu, România a ocupat locul patru la suprafața cultivată, după Franța, Germania, Polonia și la producția realizată, după Franța, Germania și Regatul Unit. La cartofi s-a situat pe locul patru la suprafața cultivată, după Polonia, Germania, Franța și pe locul șapte la producția realizată, după Germania, Franța, Polonia, Olanda, Regatul Unit și Belgia.
Potrivit datelor provizorii publicate de INS, producția agricolă vegetală a crescut în 2018, comparativ cu anul precedent, la cereale pentru boabe și plante uleioase și a scăzut la leguminoase pentru boabe, sfeclă de zahăr, cartofi și legume. În ceea ce privește suprafața cultivată, aceasta a crescut la leguminoase pentru boabe, plante uleioase, cartofi și a scăzut la sfeclă de zahăr, legume și cereale pentru boabe.