Invitaţi la Rural: Dacian Badea, preşedintele Consilului de Administraţie Silvania, Costin Lianu, director executiv Inter Bio, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI Ronânia la Bruxelles.
Jurnal rural european
- Parlamentarii europeni exclud fermele de bovine din Directiva privind emisiile industriale;
- Copa-Cogeca, nemulțumită de legea privind restaurarea naturii;
- Gestionarea durabilă a solului, o problemă la nivel european;
- Fonduri europene pentru digitalizarea fermelor;
- Austria: legislație privind transparența prețurilor pe lanțul de la producător la consumator.
Parlamentul European a amendat semnificativ propunerile Comisiei Europene de revizuire a Directivei referitoare la emisiile industriale. În plenul de săptămâna trecută, eurodeputații au votat pentru excluderea fermelor de bovine din domeniul de aplicare a Directivei și pentru menținerea status quo-ului actual.
Rezultatul votului este o victorie a fermierilor europeni și a aliaților lor politici, dar relaxarea regulilor față de propunerea Comisiei de a reduce poluarea în fermele zootehnice a produs dezamăgire în rândul militanților de mediu, potrivit publicației Politico.
În propunerea sa, avansată în luna aprilie anul trecut, Comisia proiectase extinderea domeniului de aplicare a Directivei privind emisiile industriale asupra mai multor ferme comerciale de porcine și păsări de curte, prin scăderea pragului la 150 de „unități de animale”, și, pentru prima dată, a introdus exploatațiile de bovine sub incidența normelor mai stricte privind poluarea, în încercarea de a alinia legislația la obiectivele Green Deal.
Miniștrii de resort au stabilit în martie poziția de negociere cu privire la propunerea Comisiei, cu reguli mai puțin ambițioase, dar totuși mai stricte decât cele avansate de Parlamentul European.
După votul de săptămâna trecută, Parlamentul poate începe negocierile cu Consiliul privind forma finală a Directivei revizuite.
Copa-Cogeca, nemulțumită de legea privind restaurarea naturii
Până în anul 2030, statele membre trebuie să pună în aplicare măsuri de refacere a ecosistemelor și biodiversității care să acopere cel puțin 20% din zonele terestre și maritime ale Uniunii Europene, a transmis Parlamentul European într-un comunicat, săptămâna trecută, după votarea legii restaurării naturii.
Țările membre au adoptat în luna iunie poziția comună cu privire la propunerea Comisiei de refacere a naturii, iar Parlamentul a folosit abordarea generală a Consiliului ca bază pentru textul său de compromis, ceea ce înseamnă că pozițiile de negociere interinstituțională nu sunt mult diferite, iar discuțiile ar putea fi încheiate relativ rapid, scrie Politico.
Legea a fost criticată de mai mulți eurodeputați și asociații de fermieri, care acuză că ar putea avea consecințe negative asupra agriculturii și silviculturii. Într-un comunicat de presă, Copa-Cogeca reclamă lipsa finanțării clare pentru fermieri și a fezabilității aplicării propunerii. Sindicatul fermierilor consideră că sunt puține șanse ca obiectivele stabilite de Comisie să fie atinse la nivelul așteptărilor și că cei mai afectați de măsurile propuse vor fi antreprenorii agricoli foarte mici. Cu toate acestea, susținătorii proiectului vor ca acesta să devină primul Regulament privind refacerea naturii din istoria Uniunii Europene, iar negocierile asupra dosarului să fie finalizate înainte de sfârșitul anului curent.
Gestionarea durabilă a solului, o problemă la nivel european
Există un spațiu considerabil pentru îmbunătățirea sănătății solului în Uniunea Europeană, dar Comisia și țările membre nu au folosit suficient instrumentele financiare și de legiferare pe care le au la dispoziție pentru gestionarea durabilă a acestuia, concluzionează Raportul special publicat, recent, de Curtea de Conturi Europeană.
Auditorii Curții au constatat că standardele Uniunii sunt adesea lipsite de ambiție și că statele membre nu direcționează finanțarea către zonele cu cele mai presante probleme ale solului.
Raportul a fost redactat în urma unei analize care arată că între 60% și 70% din solurile din Europa sunt nesănătoase, în principal din cauza unor practici necorespunzătoare de gestionare a solului și a gunoiului de grajd.
Reamintim că, la începutul lunii iulie, Comisia Europeană a prezentat propunerea sa pentru o lege de monitorizare a solului, care urmărește colectarea de date în vederea stabilirii acțiunilor de refacere a terenurilor din blocul european până în anul 2050.
Fonduri europene pentru digitalizarea fermelor
Aproape 18% din fermele grecești vor primi din acest an finanțare din fondurile politicii agricole comune (PAC), pentru digitalizarea activităților administrative și de producție agricolă. Noul ministru elen al agriculturii, Lefteris Avgenakis, și-a prezentat prioritățile pentru noul său portofoliu și una dintre ele este dezvoltarea agriculturii de precizie.
Tabloul de bord online lansat recent de Comisia Europeană arată că pe lângă Grecia alte patru state membre vor aloca fonduri europene pentru achiziția de tehnologii digitale pentru mai mult de 10% din fermele locale, potrivit economica.net.
În regiunea flamandă a Belgiei, 80,7% dintre agricultori vor beneficia de sprijin european pentru modernizarea fermelor, 41% în Finlanda, 15% în Suedia, aproape 13% în Bulgaria. Opt state membre își vor finanța fermierii din PAC încă de anul acesta, mai scrie sursa citată. Franța, Olanda și Luxemburg nu și-au planificat bugete PAC pentru a susține eforturile de digitalizare ale fermierilor, iar România a stabilit că nicio fermă nu va primi bani din programul european de subvenții pentru finanțarea proiectelor de digitalizare a fermelor.
Austria: legislație privind transparența prețurilor pe lanțul de la producător la consumator
Guvernul austriac a implementat prima măsură din pachetul său anti-inflație. Este vorba despre publicarea unui raport lunar de transparență, care detaliază diferența dintre prețurile de producție la care comercianții din sectorul de retail cumpără produsele alimentare și prețurile pe care le percep consumatorilor, transmite Euractiv. Inflația generală a încetinit în Austria în ultimele două luni, însă scumpirile se mențin după un an record, 2022, din punctul de vedere al creșterii prețurilor.
„Raportul de transparență” are rolul de a le oferi consumatorilor o imagine mai clară asupra situației prețurilor produselor alimentare din piață și de a pune presiune pe comercianți pentru a-și reduce adaosurile comerciale.
La nivelul Uniunii Europene, inflația alimentară începe să se stabilizeze, dar rămâne încă peste rata generală a creșterii prețurilor cu amănuntul, arată raportul Comisiei Europene privind perspectivele pe termen scurt pentru piețele agricole. Se preconizează că inflația din zona euro va atinge 5,4% în anul 2023, iar scumpirea produselor alimentare va contribui cu 39% din creșterea totală a prețurilor la nivelul consumatorilor. Acest lucru continuă să aibă un impact asupra deciziilor de cumpărare în beneficiul mărcilor comercianților cu amănuntul și al produselor mai ieftine din cadrul aceleiași categorii. De exemplu, carnea de pui este preferată în detrimentul cărnii de vită. Produsele lactate, fructele, legumele proaspete și produsele ecologice continuă să fie afectate de scăderea cererii, în blocul comun.