Agricultura în regim ecologic este susţinută atât cu fonduri europene, cât şi cu bani de la bugetul local. Dar, unii fermieri români sufocaţi de legislaţie, birocraţie, norme prea stricte sau pur şi simplu de ambrozie, renunţă la sistemul ecologic şi se întorc la agricultura convenţională.
Invitați la Rural: Dacian Sabău, fermier din județul Timiș, Aurel Petruș, fermier din județul Călărași, Costin Lianu, președinte Asociația Inter Bio, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI la Bruxelles.
Jurnal rural european
- Produse agricole și energie. Două recolte de pe același teren, în același timp;
- Alimentele vegane, pe masa Comisiei Europene;
- La începutul lui noiembrie, CE va aduce soluții pentru fabricarea și utilizarea îngrășămintelor;
- România a returnat PNS la Bruxelles.
Produse agricole și energie. Două recolte de pe același teren, în același timp
În Franța, 5.500 de panouri solare au fost montate peste un teren agricol al unei ferme din nord-estul țării, pentru a produce energie regenerabilă și pentru a proteja, în același timp, culturile de vremea nefavorabilă – secetă, valuri de căldură, îngheț sau grindină, transmite Euronews. Este un proiect pilot demarat de compania TSE, unul dintre principalii producători francezi de energie regenerabilă, cu scopul de a examina dacă energia solară poate fi produsă pe scară largă utilizând terenurile agricole, fără a afecta recoltele de cereale.
Dacă experimentul va fi un succes, panourile solare vor produce, în perioadele de vârf, o cantitate de energie egală cu consumul a 1.300 de persoane. Simultan, vor limita daunele provocate de schimbările climatice, datorită unui sistem care le permite înclinarea pe verticală, pentru a lăsa ploaia să ajungă la culturi, și poziționarea pe orizontală, pentru a le proteja de grindină. În plus, sistemul rabatabil poate ajuta solul fie să se încălzească, fie să se răcească cu câteva grade, în funcție de vreme. Panourile solare vor fi conectate la rețeaua electrică în luna decembrie a acestui an.
În Germania, o echipă de cercetători studiază modul în care panourile solare influențează calitatea recoltelor de mere ale unei ferme ecologice locale. Primele rezultate au arătat că merele acoperite de panourile solare au fost mai puțin dulci decât cele aflate sub plasele de grindină, însă au fost protejate de lumina puternică a soarelui. Prin comparație, până la 18% din fructele descoperite au suferit arsuri solare în perioada analizată. Cercetarea ar putea dura cel puțin doi, până la trei ani, pentru a cuprinde toate condițiile meteorologice și a urmări dacă intervin modificări în privința randamentelor, culorii sau gustului mai multor soiuri de mere, care cresc sub acoperișuri diferite.
În Luxemburg, miniștrii agriculturii și energiei au lansat un apel de participare la un nou proiect pilot menit să-i ajute pe fermieri să instaleze panouri solare pe terenurile agricole. Ministrul luxemburghez al agriculturii i-a asigurat pe fermieri că suprafețele folosite pentru panouri solare vor fi considerate în continuare terenuri agricole și, prin urmare, vor rămâne eligibile pentru subvențiile europene, scrie euractiv.
Alimentele vegane, pe masa Comisiei Europene
„Inițiativa cetățenească europeană pentru mâncarea vegană” a primit undă verde de la Comisia Europeană și intră în procesul de colectare a semnăturilor. Organizatorii inițiativei solicită introducerea prin lege a alternativei vegane în oferta de alimente și băuturi din spațiile publice și private, motivând că acest lucru ar respecta drepturile cetățenilor de a alege ce mănâncă, ar spori gradul de conștientizare cu privire la drepturile animalelor, ar ajuta la combaterea crizei climatice prin creșterea consumului de alimente pe bază de plante și ar contribui la reducerea costului alimentelor.
Inițiatorii au la dispoziție șase luni pentru a începe strângerea de semnături și un termen de un an pentru colectarea unui milion de declarații de susținere din cel puțin șapte state membre. Dacă vor reuși, Comisia Europeană va trebui să ia o decizie, fie va da curs solicitării, introducând-o în circuitul de legiferare, fie o va respinge, cu obligația de a-și argumenta raționamentul.
Dreptul cetățenilor europeni de a contribui la stabilirea agendei de lucru a Comisiei a fost introdus o dată cu Tratatul de la Lisabona și a fost lansat, oficial, în aprilie 2012.
La începutul lui noiembrie, CE va aduce soluții pentru fabricarea și utilizarea îngrășămintelor
La reuniunea Consiliului Agrifish din această lună, miniștrii agriculturii din statele membre au subliniat problema prețurilor ridicate ale îngrășămintelor și au solicitat măsuri suplimentare la nivelul Uniunii Europene, inclusiv extinderea și creșterea plafonului ajutoarelor de stat. O soluție la criza prețurilor fertilizanților ar putea fi răspunsul Comisiei la cererea Belgiei de relaxare a normelor de utilizare a gunoiului de grajd. Solicitarea Belgiei a fost susținută de Spania, Ungaria, Țările de Jos, Portugalia și salutată de miniștrii agriculturii din statele membre, potrivit Euractiv Franța.
Utilizarea îngrășămintelor pe bază de gunoi de grajd este limitată de Directiva privind nitrații, iar respectarea acestei directive este o condiție pentru fermierii care vor să aibă acces la fondurile din Politica Agricolă Comună. În Uniunea Europeană, doar 30% din suprafețele agricole nu intră în zona de aplicare a directivei. Deși comisarul european pentru agricultură consideră că potențialul de înlocuire a îngrășămintelor industriale este mare și că excepțiile de la directiva nitraților trebuie bine fundamentate, nu este exclus ca legiuitorii să revizuiască regulile. O comunicare a Comisiei privind îngrășămintele este așteptată în data de 9 noiembrie.
România a returnat PNS la Bruxelles
România a transmis oficial Comisiei Europene, prin sistemul electronic, proiectul Planului Național Strategic 2023-2027, după mai multe luni de negocieri cu serviciile Executivului european și revizuiri în urma observațiilor formulate de Comisie, potrivit comunicatului emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Documentul trasează obiectivele României în sectorul agroalimentar pentru următorii cinci ani, care ar urma să fie atinse prin alocarea a 6 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală, a 9,8 miliarde de euro pentru subvenții în agricultură și 151,7 milioane de euro pentru măsuri de piață.
Până în prezent, nouă planuri strategice au fost adoptate de Comisie, iar Grecia a intrat în etapa finală de aprobare a planului său național.
