Forța de muncă din agricultura României este cel mai prost plătită la nivelul Uniunii Europene, arată un recent raport al Comisiei privind fermele din spațiul comunitar.
Astfel, în timp ce în Spania tariful este de 7,7 euro pe oră, în România media este de sub 2 euro. De asemenea, analiza Comisiei Europene arată că România se caracterizează prin ferme mici, pline de datorii şi în care muncesc, fără salariu, membrii familiei fermierului.
În România, în special, dar şi în Croaţia, forţa de muncă familială este cea mai răspândită formă de muncă în agricultură. Practic, 90% din munca din exploataţiile agricole din România nu este plătită. De asemenea, angajaţii din agricultură din România primesc cei mai puţini bani pentru munca lor - în 2015, aceştia au fost plătiţi, în medie, cu 1,9 euro/oră, mai puţin decât lucrătorii în agricultură din Bulgaria, Grecia, Croaţia sau Polonia. Cel mai bine plătiţi au fost angajaţii din Danemarca - 23,4 euro/oră.
Datele vin în timp ce la nivel european e în discuție o nouă politică agricolă comunitară. Intențiile Comisiei, de a da mai multă libertate guvernelor naționale în luarea deciziilor de împărțire a banilor sunt salutare, spune la RFI Radu Antohe, expert în dezvoltare rurală și politici agricole.
Jurnal rural
Producătorii de lapte din zona montană pot să se aștepte la ajutoare financiare semnificative din partea statului. Legea privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană a fost promulgată.
În acest fel, de acum este în vigoare programul adresat producătorilor de lapte de la munte, scopul fiind facilitarea accesului la finanţare în vederea realizării de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare sau prelucrare. Prin program se instituie o schemă de finanţare prin care fermierii primesc maximum 40% din valoarea cheltuielilor eligibile ale realizării de centre de colectare a laptelui în zona montană.
Valoarea sprijinului poate fi crescută cu 20% cu condiţia ca ajutorul maxim combinat să nu depăşească 90% din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiţiei pentru tinerii fermieri sau fermierii care s-au instalat în cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în program. La fel este și pentru investiţiile care se realizează în zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice sau în cazul cooperativelor.
Finanţarea se acordă o singură dată pentru un beneficiar privat şi pentru un singur obiectiv dezvoltat prin program. Valoarea totală a programului este de 60 de milioane de euro.
Prelungire de termene la AFIR
Perioada de depunere a cererilor de plată pentru fonduri europene va fi extinsă datorită unui nou modul online, destinat autorizării plăților pentru toate proiectele finanțate prin PNDR 2014 - 2020, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Astfel, în cea de-a doua etapa de implementare a modulului, fermierii vor putea depune online documentele, între altele, pentru submăsurile 4.1 - investiții în exploatații agricole; 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri; 6.3. Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici; 4.1a investiții în exploatații pomicole; 4.2. sprijin pentru investiții în prelucrarea/ comercializarea și/sau dezvoltarea de produse agricole, dar și 4.2a investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol.
Euro-bani pentru PPA
România primeşte de la Comisia Europeană peste 34 de milioane de euro pentru rambursarea a trei sferturi din costurile de combatere a pestei porcine africane, anunță ministrul Petre Daea. Valoarea costurilor eligibile estimate de Comisie pe care România le-a angajat în 2018 pentru măsurile de urgenţă se ridică la 45,7 milioane de euro, iar grantul reprezintă 75% din aceste sume. ”Banii vor veni în scurt timp şi se vor da prin Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor”, a mai spus şeful MADR.
Ultimele date arată că în România sunt active peste 1.100 de focare, dintre care 16 în exploataţii comerciale, şi 300 de cazuri la mistreţi. Până la acea dată au fost eliminaţi peste 360.000 de porci. Au fost despăgubiți aproximativ 8.000 de proprietari, valoarea sumelor plătite fiind de peste 205 milioane de lei.
MADR vrea mai multe canale de irigații
Ministerul Agriculturii propune trecerea, prin Ordonanţă de Urgenţă, a Canalului Siret-Bărăgan, în lungime de 191 km, din administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor în administrare proprie, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.
Transferul, care ar permite alocarea de bani pentru reabilitarea și terminarea canalului de irigații, ar urma să se facă în două etape. Astfel, etapa I-a cuprinde canalul pe zona acumularea Călimăneşti - Râmna, în lungime de 51,5 km, iar a doua etapă privește canalul pe zona Râmna -Ialomiţa, pe lungime de 139,5 km. Lucrările pentru prima etapă ar urma să fie plătite de Ministerul Agriculturii, iar pentru etapa II, mult mai costisitoare, ar urma să decidă guvernul.
Din anul 2010, lucrările executate se află în conservare, ceea ce a atras după sine degradarea a ce s-a făcut, fiind necesară finalizarea de urgenţă a lucrărilor neexecutate, precum şi reabilitarea lucrărilor aflate în conservare. Canalul Siret – Bărăgan, în primă etapă, ar putea asigura apa pentru irigaţii pentru 120.000 de hectare.
Prețuri mici la alimente
Prețurile mondiale la alimente au atins cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani în noiembrie. Astfel, indicele global al prețurilor produselor alimentare a coborât în luna noiembrie 2018 la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani și jumătate, ca urmare scăderii prețurilor la uleiuri vegetale, lactate și cereale, anunță Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de prețuri înregistrate la un coș de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr.
În luna noiembrie 2018, singurul produs alimentar care a înregistrat o creștere de prețuri a fost zahărul, care a înregistrat un avans de 4,4% comparativ cu luna octombrie.
