Arnaud Charmetant este unul dintre cetățenii străini care trăiesc în România și se ocupă de agricultură. Acum administrează 13.500 de hectare în Călărași și nu ”a fugit” cu pământul în Franța.
Arnaud Charmetant a venit în România acum 15 ani, şi-a făcut o familie, ba și-a mai adus și un frate încoace şi conduce o afacere de succes în agricultură. Ba chiar e în fruntea AIDER, Agricultură Integrată Durabilă Economic Rentabilă, unde are şi funcţia de preşedinte.
Cu Arnaud am fost în Balta Ialomiței, acolo unde folosește tehnologii cu minim de lucrări, obţine producţii bune şi utilizează strategii sănătoase de valorificare a recoltelor. ”Singura experienţă ca agricultor o aveam din familie, părinţii mei fiind fermieri în Franţa. Sunt numărul cinci dintr-o familie cu opt copii”, povestește Arnaud Charmetant.
Emisiunea ”Rural” a fost în Călărași, să stea de vorbă cu el.
Jurnal Rural
România a înregistrat în acest an recorduri istorice la nouă culturi agricole, ceea ce arată dimensiunea potențialului de care dispune, anunță ministrul agriculturii. El spune că România a realizat cea mai mare producție de porumb, deși nu a oferit cifre în acest sens.
Datele sunt însă mai puțin optimiste atunci când vine vorba de plus-valoarea adusă de acest domeniu. Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat de peste două ori în primele opt luni, la 820 milioane de euro, însă în ușoară scădere față de primul semestru, când a depășit 1,064 miliarde de euro, conform datelor MADR.
În perioada ianuarie – august 2017, exporturile de alimente s-au majorat cu 5,1%, până la 3,8 miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu aproape 15%, totalizând 4,6 miliarde de euro. Statistica Ministerului Agriculturii arată că în relația cu Uniunea Europeană, România are un deficit de 1,485 miliarde de euro, dar față de țările terțe înregistrează un excedent de 664,8 milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare.
În context, livrările externe de grâu ale României, produsul cu ponderea valorică cea mai mare au totalizat 4,298 milioane de tone, contribuind cu 736 milioane de euro la încasările primelor opt luni din 2017.
Pe de altă parte, importurile de carne de porc se află în continuare în top, avansând cu 15% în termeni cantitativi și cu 42% din punct de vedere valoric. Astfel, în primele opt luni ale acestui an au fost importate 193.000 de tone de carne de porc, în valoare de 86 milioane de euro.
Derogare pentru neonicotinoide?
Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România anunță că a început demersurile pentru obținerea unei autorizații temporare pentru utilizarea produselor de protecția plantelor din clasa neonicotinoidelor pentru tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui în primăvara viitoare. LAPAR susține că acțiuni similare ale Ministerului Agriculturii în anii anteriori au sprijinit competitivitatea fermierilor români prin accesul la tehnologii inovatoare și sigure pentru sănătatea mediului și a polenizatorilor.
Fermierii din LAPAR mai anunță că în situația în care produsele neonicotinoide nu ar mai fi disponibile, acestea ar fi înlocuite cu alte insecticide, în special piretroide, ce ar putea avea consecințe cu impact major. Între acestea se numără o creștere a numărului de tratamente și a cantității totale de produse aplicate și riscuri crescute pentru mediu, neevaluate încă de către Comisia Europeană.
La cultura de cereale, tratamentul semințelor cu neonicotinoide este aplicat pe o suprafață de aproximativ 1 milion de hectare din cele circa 5,4 milioane de ha cultivate cu cereale în România. În aceste condiții, restricționarea neonicotinoidelor ar reduce și mai mult numărul soluțiilor disponibile pentru controlul unor dăunători specifici în cultură, spun cei de la LAPAR.
MADR cere control pentru prețul ouălor
Ministerul Agriculturii sesizează Consiliul Concurenței pentru a analiza scumpirea alimentelor, în special la ouă, carne și produse lactate, și asta pentru că analizele instituției nu au scos în evidență motive obiective care să determine majorări de prețuri. În plus, ministerul nu are instrumente și prevederi legale pentru a interveni pe piață, a declarat ministrul Petre Daea.
”Cerem sprijinul Consiliului Concurenței pentru a vedea dacă nu cumva sunt elemente care vizează o înțelegere între comercianți, pentru că altfel nu se explică. Ministerul Agriculturii a transmis deja o adresă oficială către Consiliul Concurenței în care solicită instituției să analizeze scumpirea alimentelor”, a precizat Petre Daea. El susține că ”a luat la pas” mai multe piețe și magazine din București și a constatat ”anomalii și lucruri de neînțeles”, în condițiile în care nu au fost înregistrate creșteri în costurile de producție, însă prețul alimentelor s-a dublat la raft, în unele cazuri. ”De exemplu, carnea de porc a scăzut la producători, iar la raft crește. Oul pleacă de la producător cu 36 de bani și ajunge la raft cu un leu, iar la unt este o situație similară. Sunt anomalii și lucruri de neînțeles”, a explicat ministrul agriculturii.
Analiștii amintesc de creșterea tarifelor la energie și carburanți, dar și o depreciere rapidă a leului, care au însemnat costuri în plus pentru producători și transportatori și, implicit, prețuri mai mari la raft pentru principalele produse alimentare, însă nu o dublare a acestora. Ouăle au ajuns să coste în prezent peste un leu bucata, iar prețul untului aproape că s-a dublat și el.
Puțină agricultură organică
România ocupă penultima poziție în Uniunea Europeană în funcție de suprafața de teren certificată pentru agricultură organică, arată Eurostat, pe baza datelor din 2016. Numai puțin peste 226.000 de hectare de teren agricol, adică sub 1,7% din suprafața folosită pentru agricultură, erau destinate culturilor organice.
Singura țară cu o pondere mai redusă a acestui tip de agricultură este Malta – dar cu o suprafață mult mai mică decât România -, unde 24 de hectare, adică 0,2% din suprafața agricolă, sunt utilizate pentru culturi organice.
Suprafața de teren pentru agricultură organică a scăzut în România în 2015 și 2016, atât ca număr de hectare, cât și ca pondere. În 2014, ponderea acestor terenuri depășea 2%, fiind alocate suprafețe de peste 289.000 de hectare pentru agricultură organică.
La nivelul Uniunii Europene, 12 milioane de hectare de teren erau, anul trecut, destinate agriculturii organice, reprezentând 6,7% din suprafețele agricole utilizate. Din 2012, suprafețele pentru agricultura organică din Uniune au crescut cu circa 2 milioane de hectare. Cele mai mari procente de suprafață agricolă pentru culturi organice din Uniunea Europeană sunt în Austria, Suedia, Italia și Cehia.