Astăzi vorbim din nou, deși nu ne-am dori, despre pesta porcină africană. În timp ce în România epidemia pare a face doar pași timizi în ultima vreme, capătă glas tot mai tare fermierii care așteaptă despăgubiri după ce le-au fost omorâți porcii.
ANSVSA se mulțumește să trimită din când în când comunicate enumerative și probabil și medicii și inspectorii pe teren. Între timp, Belgia, unde au murit câțiva mistreți din cauza PPA, pare a se descurca mult mai bine și preventiv. Așa că o sunăm pe Mihaela Gherghișan, corespondentul RFI la Bruxelles.
Până scăpăm și în România de pesta porcină africană și cu gândul la una dintre multele probleme ale agriculturii, și anume lipsa forței de muncă, am dat peste o știre care sună așa – primarul unei comune din Arad le-a programat interviuri de angajare aproape tuturor beneficiarilor de ajutoare sociale, care vor avea loc în trei serii la o fabrică de cablaje auto din zonă care se confruntă cu deficit de forță de muncă. Edilul din comuna Craiva spune că de ani de zile oamenii iau banii de la stat, deși majoritatea ”sunt tineri, apți de muncă și stau degeaba”, amenințând că va cere suspendarea plăților pentru cei care refuză nejustificat angajarea.
În Franţa, un raport parlamentar privind alimentaţia pune în lumină practicile unei industrii care devine o primejdie pentru sănătatea publică. In fiecare an în Franţa sunt declarate în jur de 40 000 de cazuri de cancer din cauza modului de alimentare. Dacă populaţia va continua să mănînce în continuare în acelaşi stil, la orizontul anului 2030 pe teritoriul Franţei vor fi recenzaţi 30 de milioane de obezi sau de persoane supraponderale, după cum aflăm de la colegul meu de la Paris, Matei Vişniec.
Discutăm în continuare de nemulțumirea marilor fermieri din România, dar nu numai, legată de plafonarea plăților directe.
Comisia Europeană a prezentat recent propunerile legislative privind schema de plăți multianuală și PAC. Unul dintre instrumentele-cheie propuse de CE este introducerea unui plafon obligatoriu de 100% pentru suma care depășește 100.000 de euro, cu o reducere treptată a plăților directe peste 60.000 de euro.
Propunerea de limitare și de degresivitate a plăților directe este discriminatorie pentru anumite state membre, ferme și întreprinderi agricole, care sunt responsabile pentru o parte importantă a producției agroalimentare din Uniune și care se angajează mult să abordeze problemele legate de mediu și climă.
Aceasta va duce la fragmentarea fermelor, cu efecte dăunătoare asupra ocupării forței de muncă, susțin reprezentanții marilor fermieri. În plus, va avea un impact negativ și contraproductiv asupra celor mai avansate ferme din punct de vedere tehnologic care au făcut investiții semnificative în inovare și mecanizare si va reduce competitivitatea pe piața forței de muncă.
Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, spune că nu este corect ca 80% din bugetul destinat plăților directe sa fie alocat la 20% din beneficiari, fără a indica numărul persoanelor angajate în agricultură. În plus, mai spune Laurențiu Baciu, 20% (adică aceia care primesc mai mult de 5.000 de euro) generează peste 80% din producția agricolă și de bovine, gestionează mai mult de 80% din zonele implicate în activități agricole și oferă locuri de muncă practic tuturor în domeniu.
