Tema emisiunii din 16 decembrie a fost noua Politică Agricolă Comună și proiecțiile bugetare.
Invitatul emisiunii a fost Vlad Macovei, jurnalist la agrointeligenta.ro.
“În acest moment tot ce știm e că nu știm nimic. Toate opțiunile sunt pe masă, se negociază. Va fi o reformă a agriculturii europene, asta este foarte clar. Va fi o nouă filozofie a plăților directe, un accent pus pe zona de mediu. Dar, decoamdată, sunt doar discuții. Cert e că bugetul va fi mai mic, după Brexit “, a declarat acesta.
În cadrul emisiunii a fost difuzat și un interviu cu Dacian Cioloș, fost comisar pe agricultură, realizat de Mihaela Gherghișan, corespondentul RFI la Bruxelles.
Presedintia finlandeza a UE a prezentat luni ministrilor europeni ai agriculturii un bilant al discutiilor de pâna acum referitoare la reforma Politicii Agricole Comune. Multe puncte de vedere diverg însa si o discutie reala nu poate avea loc inainte ca cifrele finale ale bugetului UE 2021-2027 sa fie cunoscute, anul viitor. Intre timp, Dacian Ciolos, artizanul reformei PAC din 2014 si actual membru al comisiei agricultura din Parlamentul European, explica la ce servesc aceste “reforme” sau “ajustari” repetate a celei mai mari si mai vechi politici comunitare.
Jurnal Rural
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, va participa, astăzi și mîine, la reuniunea Consiliului UE Agricultură şi Pescuit, de la Bruxelles, unde va fi prezentat raportul intermediar asupra Pachetului de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) post-2020, informează ministerul de resort.
Astfel, pe ordinea de zi a lucrărilor se întâlniri se vor discuta regulamentul privind planurile strategice în domeniul PAC, regulamentul privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea PAC şi regulamentul privind organizarea comună a pieţelor (OCP) produselor agricole.
Totodată, în cadrul Reuniunii Consiliului de miniştri va avea loc o informare din partea Preşedinţiei finlandeze privind utilizarea minoră a pesticidelor, precum şi concluzii asupra Strategiei actualizate a UE în domeniul bioeconomiei. De asemenea, delegaţia cehă va prezenta o informare despre Flexibilitatea bugetară în cadrul Fondului european pentru pescuit şi afaceri maritime pentru perioada 2014-2020.
Nouă lege a vînătorii
Decizie importantă pentru fermieri! Noua Lege a Vânătorii a fost adoptată săptămâna aceasta de Camera Deputaților – for decizional, cu o modificare prin care fermierii care au culturile calamitate nu mai devin neeligibili pentru despăgubiri în cazul în care nu au suprafața împrejmuită. ”Proprietarii de culturi agricole/silvice nu sunt obligați să asigure paza culturilor agricole/silvice și să amplaseze mijloace de îndepărtat exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic„, se arată în modificarea adusă la Legea Vănătorii.
Vă reamintim că una dintre cauzele invocate pentru nedespăgubirea fermierilor a fost că aceștia nu avea îngrădite suprafețele pe care au suferit pierderi din cauza animalelor sălbatice. Noua Lege a Vânătorii a fost îndelung așteptată de către fermieri, iar după votul de miercuri, actul normativ trebuie să fie promulgat de președintele Klaus Iohannis și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare, scrie agrointel.ro.
178 de investigații în sectorul agricol
Comisia Europeană a publicat recent raportul pentru aplicarea normelor în materie de concurenţă în sectorul agricol. Acest document îi poate ajuta pe fermierii europeni să obţină condiţii şi preţuri mai bune atunci când îşi vând produsele agroalimentare, relatează Agerpres.
Normele UE detaliate în document interzic acordurile privind stabilirea preţurilor dar şi acordurilor pentru împărţirea pieţelor, spre crearea unui monopol.
Autorităţile europene de concurenţă au efectuat 178 de investigaţii în sectorul agricol iar mai mult de o treime dintre aceste investigaţii i-au vizat pe prelucrătorii de produse agricole, fermierii constituind cel mai numeros grup de reclamanţi.
În aproape jumătate din cazurile investigate a fost vorba de acorduri privind preţurile. Mai exact, anumiţi prelucrători concurenţi încheiau acorduri prin care stabileau un preţ fix de cumpărare a produselor de la fermieri dar şi unii retailerii care stabileau un preţ de vânzare fix pentru anumite produse.
În ceea ce priveşte protecţia pieţei interne, una din principalele constatări ale raportului este că unele state membre au încercat uneori să restricţioneze importurile de anumite produse agricole din alte state membre. Mai multe autorităţi europene de concurenţă au investigat o serie de acorduri colective, în baza cărora, de exemplu, fermierii dintr-un anumit stat membru au încercat să-i împiedice pe fermierii din alte state membre să îşi vândă produsele, şi au pus capăt respectivelor acorduri.
Mierea de albine românească merge la export
Mierea de producţie autohtonă este tot mai greu de găsit în supermarketuri, din cauza importurilor tot mai mari la preţ de dumping dar şi a comisioanelor tot mai mari pe care apicultorii români sunt nevoiţi să le suporte, relatează Agerpres.
Preşedintele ACA, Ioan Fetea, susţine că majorarea preţului mierii nu reprezintă o soluţie, în condiţiile în care „şi aşa mierea nu se consumă”. Un alt motiv pentru care mierea românească nu se vinde este faptul că „retailerii nu vor un produs mai scump, chiar dacă este bun şi de calitate”, mai explică Ioan Fetea.
În aceste condiţii, apicultorii români sunt nevoiţi să-şi trimită producţia de miere către export. Cei mai mulţi cumpărători de miere românească, parteneri ACA provin din Germania. Aceştia cumpără miere românească de peste 40 de ani, însă preferă şi mierea mai ieftină din China sau America de Sud, pe care o amestecă cu mierea superioară românească.
„Noi avem nişte parteneri în Germania cu care lucrăm de peste 40 de ani. Sunt firme mari, serioase. Nu au apărut în ultima perioadă alţi importatori mari, ci doar unii mai mici, care vor să cumpere 2 – 4 – 5 tone de miere şi este foarte dificil să asigurăm un transport rentabil pentru astfel de cantităţi. Noi avem partenerii noştri cu care lucrăm foarte bine şi care ne dau în avans fonduri, astfel încât să putem să putem face exportul, dar problema este legată de preţ. Atât timp cât există această concurenţă care vinde kilogramul de miere cu 8 lei, chiar cu 5,6 lei din Ucraina sau 1,3 – 1,5 dolari din China, aici este problemă. Importatorii cumpăra de la noi, o cupajează, ne solicită nişte condiţii de calitate extraordinare încât să poată să o amestece cu cealaltă miere, care nu este chiar conformă”, susţine preşedintele ACA.
România produce în fiecare an, în medie, 22.000 de tone de miere, fiind al patrulea mare producător din Europa. Efectivele de albine din ţara noastră au ajuns la 1,4 milioane de familii, deţinute de aproximativ 40.000 de apicultori, iar 60% dintre aceştia sunt înregistraţi la ACA.
