Stațiunile de cercetare și dezvoltare din România își propun să îmbunătăţească soiurile de plante (viţă de vie, fructe) pentru a le face mai productive și mai adaptate noilor condiții de mediu. În acest context, instituțiile ar avea nevoie de o finanțare mai mare de la buget sau din fonduri europene.
Invitaţi: Aurora Râncă, directorul Stațiunii de cercetare-dezvoltare pentru viticultură și vinificație, Murfatlar, Leinar Septar, director adjunct științific al Stațiunii de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură, Constanța și Cristina Moale, cercetător științific la Stațiunea de cercetare-dezvoltate pentru pomicultură, Constanța.
Jurnal Rural
Președinția portugheză a bifat, la sfârșit de mandat, obiectivul de a finaliza negocierile privind viitoarea politică agricolă europeană. În data de 25 iunie, negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord politic informal cu privire la trei legi care vor guverna politica agricolă europeană (PAC) în perioada 2023-2027, a anunțat legislativul european într-un comunicat de presă.
Pe scurt, reforma PAC vizează: mai mult sprijin pentru cei care aplică practici ecologice și climatice, alocarea a 10% din plățile directe naționale pentru sprijinirea fermelor mici și mijlocii, măsuri personalizate pentru a ajuta fermierii să facă față crizelor, prin înființarea unui fond anual permanent, mai multă transparență cu privire la modul în care sunt cheltuite fondurile europene și sancțiuni mai mari, de la 5%, la 10% din drepturile fermierilor, pentru încălcări repetate ale cerințelor europene în privința protejării mediului, de exemplu, sau a bunăstării animalelor. Acordul politic va fi ajustat din punct de vedere tehnic și legal în următoarea perioadă, va trebui aprobat de Comitetul pentru agricultură, apoi de plenul Parlamentului European și de Consiliu. Noile norme ale politicii agricole comune ar trebui să fie aplicabile începând cu 1 ianuarie 2023, iar 70% din bugetul PAC ar trebui să sprijine veniturile a șase până la șapte milioane de ferme din UE.
Creștere alarmantă a deficitului comercial cu produse agroalimentare
Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a crescut cu aproape 66% în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2020, depășind 755 de milioane de euro, transmite Agerpres. În relația comercială cu Uniunea Europeană, România a consemnat un deficit de peste un miliard de euro, în primele trei luni ale anului curent, însă a înregistrat un excedent de aproape 400 de milioane de euro din comerțul extracomunitar. România exportă cu precădere materii prime agricole, porumbul fiind cel mai vândut produs agricol, dar, în același timp, și cel mai cumpărat de pe piețele externe, urmat de carnea de porc proaspătă refrigerată sau congelată. Printre cele mai importate mărfuri agroalimentare sunt și produsele de brutărie, patiserie şi biscuiţi, preparatele folosite în hrana animalelor, alte preparate alimentare.
Verificări privind un export de oi în Iordania
Un transport de ovine cu destinația Iordania este suspectat de o posibilă încălcare a legislației privind protecția animalelor în timpul transportului maritim. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a comunicat că a fost notificată, la sfârșitul săptămânii trecute, de Comisia Europeană și că a demarat investigațiile. Comisia a solicitat verificarea informației conform căreia sistemul de ventilație forțată al navei APUS încărcată cu 21.000 de capete de ovine pentru export în Iordania s-ar fi defectat în timpul transportului și aproximativ 10.000 de capete de animale ar fi murit și nu ar mai fi fost descărcate în portul de destinație. Din verificările preliminare, informația nu se confirmă, potrivit ANSVSA, dar cercetările continuă.
Trei țări europene solicită interzicerea exporturilor de animale vii
Germania, Țările de Jos și Luxemburg solicită interzicerea transporturilor de animale vii către țări din afara Uniunii Europene pe orice rută de transport, maritimă sau rutieră. Declarația comună a celor trei țări a fost prezentată în cadrul ședinței Consiliului Agrifish de săptămâna trecută. „Fie că este pe mare sau rutier, noi credem că animalele nu trebuie să fie transportate atât de multe ore”, a spus ministrul german al agriculturii la reuniunea miniștrilor europeni de resort, transmite euractiv.com. Cele trei țări susțin trecerea de la transportul animalelor vii la comerțul cu carne și cu material genetic.
Fermele de nurci, amenințate cu dispariția
Polonia a anunțat că este în favoarea interzicerii creșterii nurcilor în Uniunea Europeană, din cauza riscului transmiterii COVID-19 la oameni și a temerilor că animalele ar putea deveni surse pentru noi mutații. Nurcile au fost sacrificate în fermele poloneze, dar și în alte state europene, între care și Danemarca, principalul exportator global de blană de nurcă, după ce au fost infectate cu COVID-19. Problema nurcilor și a pericolului pe care acestea îl prezintă asupra sănătății umane a fost ridicată, la ultima reuniune a Consiliului Uniunii Europene, de către delegațiile Țărilor de Jos și Austriei, susținute de Belgia, Germania, Luxemburg și Slovacia.
Ajutoare de stat pentru fermierii greci afectați de focarele de coronavirus
Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat în valoare de 20 de milioane de euro, pentru a sprijini crescătorii greci de porci și producătorii de miere afectați de focarul de coronavirus și de măsurile restrictive pe care guvernul de la Atena le-a aplicat pentru a limita răspândirea virusului. Măsura va compensa parțial pierderea de venituri ale fermierilor și apicultorilor eleni. De asemenea, un ajutor de stat de 20 de milioane de euro a fost aprobat și pentru producătorii agricoli și horticoli olandezi.
Finanțare europeană pentru agricultura urbană
În Franța, peste 300 de proiecte de agricultură urbană vor fi susținute de măsura „grădini comune”, ca parte a planului francez de redresare și reziliență. Valoarea totală a proiectelor este de 17 milioane de euro, potrivit euractiv.com, și va permite dezvoltarea agriculturii urbane pe care Franța o încurajează în ultimii ani.
Păstorii de reni, îngrijorați de creșterea exploatărilor forestiere
În Finlanda, păstorii de reni se simt amenințați de o posibilă creștere a tăierilor de păduri în zonele locuite de populația sami, pe fondul dezvoltării exploatărilor forestiere cu peste 30%, conform unui proiect de revizuire a programului forestier finlandez. „Dacă intensitatea forestieră va crește atât de mult, ar pune capăt mijloacelor de trai ale multor păstori de reni”, a spus un activist, fost membru al parlamentului sami finlandez, citat de Reuters. Ministrul finlandez al agriculturii, Jari Leppa, a precizat, însă, că „nu există planuri de creștere a exploatării forestiere în zona Sami”.
