România nu acceptă plafonarea plăţilor în viitoarea Politică Agricolă Comună, spune ministrul Petre Daea. Declarația vine după ce Comisia Europeană a cerut plafonarea subvenţiilor pe exploataţie la pragul de 60.000 de euro.
Comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, şi-a exprimat deja sprijinul în favoarea unei astfel de măsuri. Nici vorbă să acceptăm așa ceva, spune la București ministrul Petre Daea
Să amintim că executivul Uniunii vrea, potrivit propunerii de buget pentru viitorul cadru financiar multianual, să reducă fondurile alocate PAC cu aproximativ 5% și o diminuare a plăților directe către fermieri cu 4 procente.
Un cuvânt de spus are și Parlamentul European, cel care în final transformă propunerile în legi. Iar în Comisia pentru Agricultură a PE, fermierii par a găsi mai multă înțelegere, după cum transmite Mihaela Gherghișan, corespondentul RFI la Bruxelles.
Deocamdată, sunt doar idei în discuție, așa că vă propun să mergem în județul Alba, în comuna Ciugud. Dacă s-ar da premii pentru absorbția fondurilor europene, Ciugudul ar fi lider incontestabil. O localitate unde există chiar și un teren de golf și unde autoritățile fac sondaje despre gradul de mulțumire. Am vorbit cu primarul Gheorghe Damian despre o comună aparent lipsită de griji.
”Fără să riști, nu câștigi!” este vorba cu care a pornit la drum un tânăr fermier din satul buzoian Lunca. La 26 de ani, George Cătălin Paraschiv pare cel mai de succes agricultor din satul său. A început în urmă cu 6 ani, în 2012, cu 15 hectare de teren. Acum lucrează 300 de hectare, 80 în proprietate, iar restul în arendă. Cultivă lucernă, rapiță, grâu, floarea soarelui și porumb. A aplicat cu succes la trei proiecte cu fonduri europene, din care și-a cumpărat toate utilajele de care are nevoie. E mulțumit de tot ce a făcut și spune că nu ar da agricultura pe nimic. O singură nemulțumire are: lipsa sistemelor de irigații. Colegul meu Mircea Oprea a mers în satul Lunca pentru a vorbi cu fermierul George Cătălin Paraschiv.
Jurnal Rural
România este prima țară din Uniunea Europeană care a încheiat campania de depunere a cererilor unice pentru subvențiile agricole. Deși campania nu a fost prelungită după 15 mai, niciun producător nu a rămas în afara sistemului, spune ministrul agriculturii.
Pentru prima dată, APIA a făcut analize în privința cererilor și arată că în România sunt peste 4.000 de fermieri care depun anual cereri unice și care au vârste cuprinse între 91 de ani și 100 de ani.
Comisia Europeană duce o campanie pentru înnoirea generațiilor din agricultură. Din datele APIA rezultă cu în toată țara sunt numai 1.000 de fermieri, care au depus cereri, mai tineri de 20 de ani. Jumătate din fermierii români care cer subvenții au vârsta de peste 60 de ani. ”Sunt 866.000 de cereri depuse în această campania la APIA. Din aceste cereri reiese că avem peste 453.000 de fermieri cu vârsta de peste 60 de ani. Sub vârsta de 20 de ani avem 1000 de fermieri și 35.000 de fermieri sunt cu vârsta de până la 30 de ani”, a declarat ministrul agriculturii.
Roșiile locale au ajuns la vânzare
Roșiile românești, care au apărut deja în piețe, sunt bune pentru consum și nu au resturi de pesticide, anunță autoritățile. Autoritatea Națională Fitosanitară face controale în piețe și în sere și solarii după recoltare la producătorii înscriși în programul guvernamental de sprijin pentru tomate.
De la apariția primelor tomate au fost prelevate și transmise pentru analize 44 probe, fiind eliberate buletine pentru 30 probe. Acestea nu au înregistrat depășiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide. Astfel, rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate demonstrează faptul că nici un consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea.
Asalt cu produse tradiționale spre Bruxelles
România va propune la Bruxelles o listă de aproximativ 20 de produse tradiționale care să fie incluse în categoria celor protejate la nivelul Uniunii Europene. Statutul presupune că identifică un produs ca avându-și originea pe teritoriul unei țări sau într-o regiune ori o localitate de pe teritoriul respectiv și îl protejează, printre altele, împotriva oricărei imitații.
În urmă cu doi ani, România a pierdut 10 tipuri de băuturi alcoolice de pe lista produselor protejate la nivelul UE deoarece producătorii nu au putut fi convinși de autorități să respecte caracteristicile calitative, legate inclusiv de materia primă folosită. Ministerul Agriculturii lucrează acum la finalizarea documentației necesare pentru protejarea în UE a acestor produse, prin mecanismele Denumire de Origine Protejată și Indicații Geografice Protejate.
Printre produsele incluse pe listă sunt Plăcinta dobrogeană, Salinatele de Turda, Porcul de Bazna, Cozonacul moldovenesc, Prunele uscate, Telemeaua de Vaideeni și Poale-n Brâu, care ar putea deveni astfel produse românești protejate în UE.
Ministerul a identificat încă de anul trecut, în urma unor întâlnirilor de lucru în 40 de județe, aproximativ 300 de produse care se pot încadra pe sistemele de calitate naționale și europene. La acest moment, doar un număr de aproximativ 20 de produse identificate la evenimente sunt în atenția Ministerului Agriculturii pentru finalizarea documentației.
Canalul Siret – Bărăgan costă cât o autostradă
Ministrul Petre Daea spune că planul național de irigații cuprinde 97 de sisteme, prin care va fi posibil să se ducă apă pe o suprafață de două milioane de hectare. Programul nu include însă și canalul Siret -Bărăgan, pentru că finalizarea lui ar necesita un buget de 5,5 miliarde de euro. Totuși, șeful MADR spune că ideea nu a fost abandonată.
”Căutăm soluții și în curând o să vedeți primele cantități de apă care vor intra pe culturile din zonă, cu apă din acest canal. Această investiție costă, din datele pe care le am, în jur de 5,5 miliarde de euro ca să fie finalizată. Nu este în planul de guvernare, dar nu este abandonat”, a declarat ministrul Daea.
Prima etapă a programului de reabilitare înseamnă 40 de sisteme de irigații, iar în a doua etapă a programului național urmează să se reabiliteze încă 37 de amenajări, care în prezent se află în proces de constituire a unor organizații ale utilizatorilor de apă. Conform datelor MADR, în 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro care vor fi folosiți pentru refacerea sistemului național de irigații.