Noua Politică Agricolă Comună se va concentra pe tehnologizarea agriculturii și aplicarea unei agriculturi de precizie în toată Uniunea Europeană. Numai că încă nu prea se știe clar cum se va face împărțirea banilor pentru agricultura de precizie în noul PAC.
La ora actuală, mulți fermieri sunt de părere că banii din PAC nu sunt suficienți pentru dezvoltarea corespunzătoare a agriculturii de precizie, iar pentru ca aceasta să se dezvolte ar fi nevoie de atragerea de fonduri din alte surse, de exemplu cercetarea. Agricultura de precizie înseamnă folosirea cât mai eficientă a resurselor, în funcție de nevoile culturii respective. Agricultura de precizie presupune și utilizarea de tehnologii precum echipamente GPS, de teledetecție sau internet.
Comisia Europeană propune și utilizarea pe scară largă a senzorilor în agricultură, care să identifice porțiunile de teren mai puțin fertile și care ar beneficia astfel de pe urma unui tratament special. Asta înseamnă că îngrășămintele ar fi aplicate doar în zonele în care este cu adevărat nevoie, evitându-se risipa și suprasaturarea solului cu fertilizanți.
O astfel de procedură ar putea revoluționa agricultura convențională, în care toate substanțele necesare solului se aplică uniform, pe toată suprafața.
Discutăm despre propunerile care se vehiculează în această perioadă în legătură cu noua Politică Agricolă Comună cu secretarul de stat în MADR Daniel Botănoiu.
Jurnal Rural
Bugetul pentru plățile compensatorii de dezvoltare rurală depășește 2,6 miliarde euro, anunță Ministerul Agriculturii. În același timp, ministerul îi cheamă pe fermieri ca, începând din 1 martie, să solicite la APIA plățile prin cererea unică de plată.
Cererile unice de plată se pot depune până la jumătatea lunii mai la Centrele Județene și Centrele Locale ale APIA. Banii pot fi primiți de fermierii care lucrează terenuri agricole situate în zonele eligibile pentru pachetele de agro-mediu și climă, în zonele afectate de constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice și fermierii care utilizează terenuri aflate în conversie sau terenuri certificate în agricultura ecologică, potrivit ministerului.
Printre noutățile aduse de către MADR măsurilor de mediu și climă începând cu anul 2018 este introducerea a trei noi pachete în cadrul Măsurii 10 - Agro-mediu și climă aplicabile pe terenuri agricole pentru conservarea speciilor acvila țipătoare mică și dropia, precum și pe terenuri arabile pentru protejarea speciilor de păsări comune.
În plus, ministerul permite includerea posibilității de a cumula pe aceeași suprafață plățile compensatorii acordate în cadrul pachetelor aplicabile pe pajiști permanente.
Reguli noi pentru vânzarea în piețe
Producătorii agricoli care vând în piețe vor fi obligați să afișeze mai multe informații pe etichete, anunță un proiect legislativ. Potrivit proiectului, eticheta de produs va conține obligatoriu următoarele elemente: numele și prenumele sau denumirea producătorului; denumirea produsului; localitatea de origine; data obținerii produsului și prețul de vânzare. În plus, producătorii trebuie să afișeze la locul de vânzare și o copie după atestatul de producător.
Administratorii piețelor trebuie să informeze autoritățile dacă fermierii nu se conformează și să asigure un spațiu de vânzare de minimum 40% din totalul existent pentru producători. De multe ori însă, producătorii agricoli nu au loc în piețe, ei fiind forțați să își vândă produsele, la prețuri mici, revânzătorilor, în timp ce tarabele sunt ocupate doar de comercianți.
Investiții ”cooperatiste”
Cooperativa agricolă ”Țara Mea” anunță că în scurt timp va deschide o nouă fabrică de produse lactate în Bârlad, cu o investiție de 7 milioane de euro. Alte 2 milioane de euro vor fi utilizate pentru modernizarea unor fabrici de lapte din Berca și Arad.
În prezent, cooperativa are trei fabrici, în Buzău, Arad și Ploiești, fabrici ce produc lunar lactate în valoare de 500.000 de euro. Noua fabrică de la Bârlad va fi gata în două luni și va livra în jur de 80 tone de produse lactate pe lună. Cooperativa ”Țara Mea” a pornit ca un business unic în România, reușind în doar 3 ani să aducă sub aceeași marcă peste 350 de fermieri, procesatori și comercianți români.
Domeniul de activitate acoperă de la cultivarea legumelor până la procesarea lactatelor și a cărnii de porc și pasăre. Proiectul a fost inspirat de modele din Spania, Franța, Italia, dar și din România comunistă, anunță reprezentanții cooperativei agricole.
Unde vindem lâna?
Ministerul Agriculturii anunță că a identificat, prin Direcțiile pentru Agricultură Județene, zonele în care vor fi realizate centrele de colectare lână și piei de animale. La ora actuală există 20 de astfel de centre care colectează lâna de la crescătorii de ovine, cu o capacitate totală de circa 30.000 tone. Centrele sunt în Bacău, Bistrița Năsăud, Brăila, Constanța, Galați, Maramureș, Sibiu, Suceava, Tulcea și Vaslui.
Măsura de identificare a centrelor de colectare a fost luată în urma apariției hotărârii de guvern privind acordarea ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii.
Reamintim că în acest program și-au arătat intenția de a participa peste 32.000 de beneficiari, cu o cantitate totală estimată de aproximativ 23.000 de tone.
Pentru a beneficia de sprijinul de 1 leu/kg pentru lâna comercializată, cei înscriși în Program trebuie să depună la Direcțiile pentru Agricultură documentele justificative de plată, până la data 1 iulie 2018. Documentele justificative de plată sunt factura sau filele din carnetul de comercializare, din care să rezulte cantitatea de lână comercializată.
Iar criză de unt?
Consumatorii nu numai că mănâncă mai mult unt, dar sunt dispuşi şi să plătească mai mult pentru acest produs, o veste bună pentru producătorii de mărci premium. Potrivit analiştilor de la firma de cercetare Euromonitor International, valoarea vânzărilor mondiale de unt ar urma să înregistreze o creştere de 2,9%, până la 19,4 miliarde dolari în 2019.
Cererea de unt, smântână şi alte produse cu un conţinut ridicat de grăsimi a crescut, după ce percepţia consumatorilor a fost modificată de studiile care arată un risc redus pentru sănătate de pe urma consumului de produse lactate cu un conţinut ridicat de grăsimi, susţine Departamentul american al Agriculturii, într-un raport publicat la mijlocul acestei luni. Acest lucru a dus la creşterea preţurilor, care, în luna septembrie a anului trecut, a atins un nivel record pe fondul lipsurilor în aprovizionare în Europa.
Potrivit unui raport al USDA, stocurile mondiale de unt au scăzut de la un nivel de două milioane de tone la mijlocul anilor 1980 la o cantitate care acoperă mai puţin de 12 zile de consum în prezent. Această scădere a stocurilor, cumulată cu cererea puternică înregistrată pe multe pieţe, ar trebui să menţină preţurile la un nivel ridicat.
Excedent în exporturile agro-alimentare
Exporturile de produse agricole şi alimentare ale Uniunii Europene au atins în 2017 o valoare record de 137,9 miliarde de euro, în creştere cu 5,1% comparativ cu 2016, arată datele publicate de Comisia Europeană.
Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în cazul exporturilor agri-food spre SUA, Rusia şi mai multe pieţe asiatice - Japonia, China, Hong Kong şi Coreea de Sud.
Pe categorii de produse, în 2017 s-au înregistrat performanţe deosebit de bune la exporturile de vinuri, cu creştere anuală de 12%, lapte praf, produse alimentare pentru nou născuţi și alimente pentru animale de companie.
În schimb, exporturile de grâu au înregistrat cea mai mare scădere anuală în termeni de valoare, cu o contracţie de 27,5%, până la patru miliarde euro, urmate de exporturile de alte cereale, care au scăzut cu 13,5%. De asemenea, valoarea exporturilor de carne de porc a scăzut cu peste 100 milioane de euro în 2017 comparativ cu 2016.
Importurile de produse agricole şi alimentare ale UE au crescut şi ele în 2017 comparativ cu 2016, dar într-un ritm mai modest decât exporturile, cu un avans de 4,5%. Aceasta înseamnă că balanţa comercială a UE la capitolul produse agricole şi alimentare a rămas pozitivă cu un surplus anual de 20,5 miliarde euro.
Focar de gripă aviară la fermă din Olanda
Un focar de gripă aviară, suspectat a fi unul de tip înalt patogen, a fost detectat la o crescătorie de păsări din Olanda, unde un număr total de aproximativ 36.000 de păsări ar urma să fie sacrificate, a anunţat guvernul olandez.
Ministerul Agriculturii din Olanda a institutit imediat o interdicţie privind transportul păsărilor, ouălelor şi dejecţiilor pe o zonă de zece kilometri în jurul crescătoriei.
Guvernul olandez a decis deja, în luna decembrie a anului trecut, ca toate păsările să fie ţinute închise după descoperirea unui caz de gripă aviară înalt patogenă de tip H5 într-o crescătorie de raţe, descoperire care a impus sacrificarea a aproximativ 16.000 de păsări.
O epidemie de gripă aviară ar fi o nouă lovitură dură pentru sectorul avicol olandez, care deja a fost afectat în vara anului trecut de criza ouălor contaminate cu fipronil. Al doilea mare exportator mondial de produse agricole, Olanda, are una din cele mai mari sectoare de creştere a păsărilor.
Scandalul cărnii de cal: firma Spanghero, în curând la tribunal
Cinci ani după scandalul cărnii de cal, justiţia franceză a ordonat deschiderea unui proces. Doi responsabili ai firmei franceze Spanghero şi doi negocianţi olandezi vor fi chemaţi la judecată în acest dosar în care a fost vizată, pe nedrept, şi România.
Scandalul cărnii de cal izbucnise în Europa la începutul lui 2013. Fără nicio consecinţă sanitară, scandalul dezvăluise însă marelui public practici nepermise din partea unor fabricanţi de produse semipreparate din carne.
Cei patru protagonişti care urmează să fie judecaţi în Franţa - doi responsabili ai firmei Spanghero şi doi negocianţi olandezi - sunt acuzaţi că ar fi pus pe piaţă peste 500 de tone de carne de cal prezentată ca fiind de vită. Respectiva carne, tocată, s-a regăsit atunci în milioane de produse semipreparate printre care lasagne vândute sub diverse mărci precum Findus sau Picard. Acuzaţii sunt bănuiţi că au modificat etichetele produselor iniţiale, unele originare din România.
Scandalul, declanşat iniţial în Regatul unit, s-a extins în 2013 la toată Europa, scoţând la iveală opacitatea circuitelor de aprovizionare şi transformare a cărnii. Negocianţii de carne, graţie acestor circuite complexe care mergeau din Cipru în Olanda, trecând prin România, reuşiseră să contamineze cu falsă carne de vită 13 state europene, spun anchetatori francezi.
