O nouă ediție a emisiunii Rural, în care analizăm impactul dispariției cotelor de lapte pentru fermierii din România, subiect vechi, dar care pare, ca de obicei, să îi fi prins pe picior greșit pe cei care răspund și acționează în acest domeniu.
Avem situația producătorilor de lapte, reacția procesatorilor și explicații din partea unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene, de la care lumea din estul Europei așteaptă acum soluții miraculoase. Iar în a doua parte a emisiunii mergem în județul Tulcea, în comuna I.C.Brătianu, la un mare cultivator de soia și porumb pentru sămânță. O afacere care deocamdată nu se arată prea profitabilă, dar care ar trebui să aducă mulți bani din 2018, de când nu va mai putea fi folosită în culturi decât sămânță certificată.
Deocamdată însă să ne ocupăm de eliminarea cotelor de lapte în Uniunea Europeană. Vestea este una bună pentru marii producători din țările vestice, dar aducătoare de nori negri pentru fermierii din statele nou intrate în spațiul comunitar. Cât privește România, viitorul pare de-a dreptul sumbru, atrag atenția asociațiile de producători – ei susțin că mai mult de 60% dintre fermele de vaci din România vor dispărea pentru că statul nu a luat din timp măsuri de sprijin. De cealaltă parte, Ministerul Agriculturii anunță că situația nu este disperată pentru că sunt subvenții și măsuri fiscale care ar putea rezolva, măcar în parte, situația. Peste toate acestea vin declarațiile oficialilor de la Bruxelles, care vorbesc de un potențial pericol pentru producătorii de lapte din România și le recomandă fermierilor să se reorienteze. La ora actuală, eliminarea cotelor de lapte înseamnă, pentru mulți dintre fermierii români, sfârșitul unei strădanii de mulți ani, după cum spune Ștefan Muscă, președintele Sindicatului Național al Crescătorilor de Bovine: ”Se dorește distrugerea fermierilor români. De mai mulți ani cerem măsuri și nu s-a făcut absolut nimic. Marii procesatori deja anunță fermierii că nu le mai cumpără laptele sau reduc prețul astfel încât producătorul să nu își acopere cheltuielile. Aș da un singur exemplu. SC Ferma Poroschia din județul Teleorman, care are 140 de bovine, a fost anunțată că nu îi mai cumpără laptele. La nivelul țării sunt numeroase exemple. O să dăm laptele la porci”.
Dezorientarea lui Ștefan Muscă, președintele Sindicatului Național al Crescătorilor de Bovine, nu înseamnă că nu există soluții, numai că lucrurile s-au mișcat mult prea încet. Investițiile de sute de milioane de euro în ferme, capacități de stocare și material genetic superior par acum fără rost, pentru că laptele românesc va fi prea scump pentru industria prelucrătoare. Așa că problemele vor apărea și în fabrici, susține președintele APRIL, asociația patronală din industria laptelui, Dorin Cojocaru: ”Cifrele îngrijorătoare arată că România mai are 150 de fabrici de procesare a laptelui, din care 4-5 și-au cerut deja insolvența în ultima perioadă, când prețul laptelui a încput să coboare, iar piața a fost invadată de brânzeturile blocate pe piața Uniunii Europene de embargoul rusesc”.
Peste toate acestea, să amintim un recent avertisment venit chiar de la comisarul european pentru agricultură. Aflat la București, Phil Hogan spunea că ”după eliminarea cotelor de lapte, România se poate aștepta la o invazie de lactate din import”. Tradus, acest lucru înseamnă sfârșitul pentru producătorii mici și mijlocii din România. Ceva s-ar mai putea îndrepta, însă cu multe cheltuieli și cu reorientarea producției, spune la RFI Daniel Rosario, purtător de cuvânt pentru agricultură al Comisiei Europene. Într-un dialog cu corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan, domnul Rosario a vorbit despre tactici de supraviețuire pentru fermierul român.
