De Crăciun nu va mai fi unt în Europa, avertizează producătorii de lactate. ”Există un deficit semnificativ de smântână și unt peste tot în Europa. Nu va putea fi acoperită cererea până la Crăciun”, anunță directorul general al unei cooperative din Danemarca.
Criza care se prefigurează va duce la o majorare a prețului laptelui, susțin reprezentanții industriei. La nivel mondial, prețul laptelui, care a crescut cu aproape 28% comparativ cu situația din urmă cu un an, pe măsură ce producătorii au redus producția, s-a stabilizat în ultimele luni, însă actorii din piață anunță că stocurile de lapte sunt foarte mici.
Ca o măsură de prevenire, unii producători europeni ar urma să primească mai mulți bani, până la 38,3 euro cenți pe litru și este posibil ca până la finele anului să apară o nouă majorare.
Situația nu pare să se îndrepte pe termen scurt pentru că analiștii sunt de părere că următorul sezon de primăvară din Noua Zeelandă va fi crucial pentru viitoarele creșteri de prețuri de pe piața globală a laptelui.
Discutăm situația, din perspectiva producătorilor din România, cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles, și Dorin Cojocaru, președintele APRIL – Asociația Patronală Română din Industria Laptelui.
Jurnal Rural
Vești bune pentru cei care au depus proiecte cu finanțare europeană, dar nu au și ajuns la bani – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță că proiectele eligibile, dar fără finanțare, au toate șansele să beneficieze de sumele cerute.
Șeful AFIR, Adrian Chesnoiu, spune că va aloca o sumă suplimentară pentru aceste proiecte, intenție susținută și de secretarul de stat din MADR Alexandru Potor. Acesta a anunțat că va fi pus la punct ”un mecanism de finanțare pentru proiectele care se află sub linie, utilizând un element, care, poate, îi va interesa pe fermieri sau pe cei care au depus proiecte. Se fac foarte multe economii la nivelul diverselor linii de finanțare care au fost încheiate și ne propunem ca acei bani care vor rezulta din economii, spre exemplu, să vină foarte rapid în finanțare”.
Alexandru Potor mai spune că la începutul anului viitor vor avea loc întruniri la nivelul autorității de management în cadrul cărora se vor stabili alocările între submăsurile din PNDR 2020. Acum, mai spune Alexandru Potor, ”există linii de finanțare din PNDR 2020 care merg foarte greu și pentru care nu se depun proiecte, banii rămân neaccesați. Banii rămași ar putea fi transferați către o altă măsură sau submăsură care are mare căutare și pentru care numărul proiectelor depuse depășește bugetul”.
Programul pentru roșii, bun. Urmează păsări, miere, pește
Autoritățile consideră că programul de sprijinire a cultivatorilor de tomate în spații protejate este un succes, fiind accesat până acum de aproape 10.000 de beneficiari. Afirmația îi aparține lui Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, el spunând și că primele rezultate încurajatoare îi motivează pe cei din minister să continue și în alte domenii, de exemplu carne de porc, miere, păsări și pește.
”Programul Tomate este un succes, dovadă că sunt aproape de 10.000 de beneficiari înscriși în acest program, ceea ce înseamnă că, la două kilograme pe metrul pătrat, sunt 20.000 tone care ajung pe piața românească, produse proaspete”, a declarat Daniel Botănoiu. El a mai spus că Ministerul Agriculturii s-a orientat cu prioritate către sprijinirea cultivatorilor de tomate și crescătorilor de carne de porc pentru că aceste produse se află în topul importurilor făcute de România, și va continua și cu alte programe, cum ar fi sprijinirea producției autohtone de carne de pasăre, miere și pește.
”Importăm de 350 de milioane de euro carne de porc, iar tomate de 50 de milioane de euro, și iată că s-au diminuat. Proiectul carne de porc este în Parlament, cum a solicitat și Comisia Europeană și vom continua cu programul cu mierea, care este un program extrem de important. Un alt program important este legat de stimularea investițiilor la păsări și pești. Și nu numai aceste programe, sunt 30 de programe care așteaptă decizia Parlamentului să le implementăm”, a mai spus Daniel Botănoiu.
Mai puține produse tradiționale
Mai mult de 20 de produse tradiționale au fost atestate în ultimii trei ani în județul Covasna, majoritatea fiind pâine de casă și kurtoskolacs, anunță șefii Direcției Agricole locale. ”După legislația nouă a Ministerului Agriculturii, avem 23 de produse tradiționale atestate în județul Covasna, din care majoritatea pâine de casă și kurtoskalacs. Dar, mai avem ceva special, avem un cașcaval atestat ca produs tradițional românesc și un unt manufacturier, singurul unt din țară care e recunoscut ca fiind tradițional. Față de legislația veche care era foarte permisivă în acest sens și aveam vreo sută și ceva de produse, e puțin, dar ce avem știm că sunt tradiționale și corespund anumitor cerințe”, spune directorul Direcției Agricole Covasna.
În opinia sa, înăsprirea legislației în domeniu a fost o măsură bună, deoarece a eliminat produsele care nu erau autentice.
Pentru a putea fi atestate și incluse în Registrul Național al Produselor Tradiționale, acestea trebuie să fie fabricate din materii prime locale, să aibă la bază o rețetă tradițională specifică locului de prelucrare, să nu fie obținute în mod industrial și să dovedească un mod de lucru tradițional.
Statul împarte miere în școli și grădinițe
Ministerul Agriculturii vrea să dea miere preșcolarilor și elevilor și are deja în buget bani pentru un program, de 17 milioane de lei, prin care dorește să ofere, la peste 1,5 milioane de copii, borcane de miere polifloră din producția internă. Anunțul a venit de la secretarul de stat Daniel Botănoiu.
”Până acum am avut o lege pentru distribuirea mierii în școală, dar care nu a funcționat. Anul acesta însă vrem să o punem în aplicare, dar sub o altă formă. Vrem ca 1,5 milioane de copii din școli și grădinițe să primească lunar un borcan de miere polifloră românească, de 350 de grame, începând cu acest an. Acum este introdusă legea în Parlament și sperăm să treacă rapid, pentru că avem tot sprijinul. Noi țintim, pe de o parte, să stimulăm vânzările, pentru că vorbim de aproape 10% din producția națională de miere în acest program, iar pe de altă parte să obișnuim copiii cu mierea polifloră de calitate provenită din stupinele românești”, a mai spus Daniel Botănoiu.