Tragedia din Portul Midia în care un vapor încărcat cu 14.000 de oi s-a scufundat afectează exportul în ţările arabe. Dacă transportul cu animale vii nu se mai produce, România va avea de suferit pentru că nu există abatoare speciale pentru oi, așa cum sunt în celelalte țări.
Probleme importante în domeniul creşterii oilor : eliminarea fermierilor fără angajaţi, lipsa forţei de muncă, implicarea politicului în administrarea păşunilor şi răspunderea medicilor veterinari.
Invitat : Dan Petrescu, unul dintre cei mai mari crescători de oi din zona Argeșului, președintele Asociației Profesionale a Ciobanilor.
Mihaela Ghergişan relatează perspectiva de la Bruxelles privind creşterea şi transportul animalelor.
Jurnal Rural
O campanie pentru interzicerea pesticidelor şi salvarea albinelor a fost demarată de 90 de organizaţii din 17 ţări ale Uniunii Europene, iar în cazul în care se vor strânge un milion de semnături de susţinere până în septembrie 2020, Comisia Europeană şi Parlamentul European vor trebui să ia în considerare transpunerea în lege a solicitărilor vizate de această iniţiativă, susţin reprezentanţii Federaţiei Asociaţiilor Apicole din România – Romapis.
“A fost lansată o Iniţiativă Cetăţenească Europeană (ICE) cu scopul de a determina eliminarea treptată a pesticidelor sintetice din agricultură până în 2035, pentru a sprijini fermierii şi pentru a salva albinele şi natura. Dacă această iniţiativă va strânge un milion de semnături de susţinere până în septembrie 2020, Comisia Europeană şi Parlamentul European trebuie să ia în considerare transpunerea în lege a solicitărilor acestei campanii. 90 de organizaţii din 17 ţări ale UE promovează această campanie, cu sprijinul asociaţiilor pentru agricultură ecologică”, se precizează într-un comunicat al asociaţiei remis AGERPRES.
În acest context, ICE solicită Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative pentru eliminarea treptată a pesticidelor sintetice până în 2035 astfel: reducerea folosirii în UE a pesticidelor sintetice cu 80% până în 2030, începând cu cele mai periculoase, pentru a se ajunge în 2035 la o agricultură 100% lipsită de pesticide sintetice.
De asemenea, Iniţiativa cere restaurarea biodiversităţii prin refacerea ecosistemelor naturale din zonele agricole, astfel încât fermele să devină un vector al recuperării biodiversităţii şi sprijinirea fermierilor în tranziţie. Acest lucru se poate face prin reforma agriculturii, respectiv prin prioritizarea agriculturii la scară mică, diversă şi durabilă, sprijinind o creştere rapidă a practicilor agroecologice şi organice şi permiţând atât formarea profesională a agricultorilor, cât şi cercetarea independentă în domeniul agriculturii fără pesticide şi organisme modificate genetic.
Agricultura digitală devine un lucru firesc
Agricultura devine digitală, totul în jurul nostru este în schimbare şi, din acest motiv, fermierii trebuie să fie ajutaţi să intre în această zonă, a declarat, vineri, Valerian Iştoc, director de dezvoltare şi marketing al Agrii România.
“Agricultura sau bazele ei sunt aceleaşi. De fiecare dată, trebuie să ne întoarcem la bază ca să vedem ce putem să îmbunătăţim. Componenta de nutriţie şi sol are o pondere foarte importantă în producţie. Fermierii, de multe ori, aplică îngrăşăminte aşa cum ştiau ei, după nişte recomandări mai vechi. Genetica pe care o folosesc are alte pretenţii, mult mai ridicate şi atunci va trebui să ne adaptăm sau să îi ajutăm cu tehnologii complete pe partea aceasta. Trebuie să avem grijă de sol şi să respectăm legislaţia de mediu, pentru că este din ce în ce mai strictă (…) În ceea ce priveşte agricultura digitală, vedem că totul în jurul nostru este în schimbare şi trebuie să-i ajutăm şi pe fermieri să intre în această eră digitală. Se văd beneficiile şi pot să se ajute mai eficient de aceste resurse. Nu este uşor să-i convingem, dar acum, după trei ani de când am intrat pe acest segment, gradul de intrare pe piaţă a noilor tehnologii este mult mai mare”, a spus Iştoc.
Acesta a menţionat, totodată, că, prin intermediul accesării proiectului european Orizont 2020, compania şi-a propus să identifice şi să selecteze varietăţi şi soluţii destinate fermierilor.
“Noi identificăm nevoia agronomică, ce credem că trebuie îmbunătăţit, ce are nevoie fermierul şi apoi efectiv le în câmp, le testăm venim cu o recomandare către fermieri. Deja nu mai discutăm despre produse, ci despre tehnologii. Aici, totul integrat în funcţie de condiţii, de localitate, de fermă. Mergem cât mai mult personalizat, pentru că pretenţiile au crescut. Dacă înainte fermierii, acum zece ani, făceau 3-4 tone la grâu şi era o producţie bună, acum sub 6-7 tone deja se plâng că nu au obţinut ceea ce trebuie. Atunci, şi noi trebuie să venim în sprijinul lor să-i ajutăm ca soiurile să atingă potenţialul genetic. Scopul nostru nu este să devenim amelioratori, adică să producem noi sămânţă, ci să luăm de la partenerii noştri din piaţă, să testăm şi apoi, pe baza acestor testări să mergem cu cea mai bună recomandare regională către fermieri. În felul acesta, şi noi, şi fermierul sunt mulţumiţi. Pentru aceasta, la nivel de grup, am intrat şi într-un proiect european – Orizont 2020 – în care avem ca scop principal această componentă de identificare şi selectare a varietăţilor şi soluţiilor”, a afirmat reprezentantul Agrii România, în cadrul unei conferinţe de lansare a noii identităţi de companie.
Cresc populațiile de lupi din UE
Comisiile de agricultură și dezvoltare rurală, de Mediu și Petiții din Parlamentul European au reevaluat pe 5 decembrie 2019 populațiile de lupi din statele membre ale Uniunii Europene. Potrivit unui raport prezentat de Michèle Boudoin, președinte Copa-Cogeca, în 2018, au fost 3.265 de atacuri ale lupilor și au fost ucise 10.853 de animale din ferme, în majoritate ovine. Despăgubirile acordate fermierilor s-au cifrat la 3,4 milioane euro.
Timp de zeci de ani, lupul a fost considerat ca fiind puternic pus în pericol în Europa. Populația sa se reface acum în multe zone ale continentului datorită, printre altele, legislației favorabile și modificărilor din habitat.
Dimensiunea populației de lupi din UE este în jur 13.000 -14 OOO de exemplare. Tendința este însă în creștere. Toate populațiile diferite de lupi din Europa sunt fie stabile, fie în creștere, se arată în Raportul Impactul lupilor asupra comunităților rurale și mediului.
Estimările UICN arată că în Spania numărul a crescut la 2.880 de lupi de la 2500 în 2016 și în Karelian (Finlanda) la 234 de lupi de la 200 în 2016.
În Alpii occidentali și centrali numărul total de lupi în 2015/2016 a fost estimat la 420- 550, iar în 2017/18 poate fi estimat la 0550-700, crescând în medie cu 10-20% pe an. În Franța, s-a ajuns la 500 de lupi până la sfârșitul iernii 2018.