Nu există niciun risc de renaționalizare a Politicii Agricole Comune, dă din nou asigurări comisarul Phil Hogan. El spune că statele membre vor juca un rol mai important în viitoarea PAC, iar Comisia va continua să vegheze implementarea planurilor naționale.
Politica în domeniul agricol rămâne una comună la nivel european, dar statele membre vor avea o flexibilitate mai mare pentru a acoperi mai bine măsurile, în funcție de nevoile fiecăruia, explică Phil Hogan.
”C-ul din PAC va fi menținut prin obligativitatea ca fiecare stat membru să facă o analiză SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats - Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări) și a nevoilor, prin angajarea societății civile și a factorilor interesați și depunerea unui proiect de plan național la Comisie. Comisia va verifica dacă draftul corespunde cu cerințele menționate specific în regulamente, înainte de a-l aproba”, a explicat comisarul pentru agricultură.
Fiecare stat membru trebuie să construiască un plan strategic național în care să explice cum își propune să atingă cele nouă obiective stabilite la nivel european - trei economice, trei sociale și trei legate de mediu. În acest cadru comun, statele membre vor include strategii de intervenție, folosind instrumente disponibile la nivelul UE pe care le pot adapta la circumstanțele lor specifice. Iar Comisia va avea un rol important de supraveghere și va colabora strâns cu statele membre pentru a se asigura că planurile lor se derulează conform programului și că sunt luate măsuri de remediere, dacă este necesar.
Discutăm aceste planuri cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles, iar în studioul Rural este Gheorghe Vlad, președintele cooperativei EcoLegum Vidra.
Jurnal Rural
Tribunalul Uniunii Europene susţine accesul public la studiile privind efectele glifosatului, substanţă folosită ca ierbicid. Instanţa a judecat 2 dosare prezentate de europarlamentari şi de un consultant independent cărora nu li s-a permis accesul la studiile respective.
Pronunţarea anulează două decizii ale Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară prin care a fost interzis accesul la rapoartele pe baza cărora EFSA a recomandat autorizarea utilizării glifosatului.
Studiile sunt legate de ”proprietăţile cancerigene sau toxicitatea unei substanţe active care este efectiv prezentă în mediu”. Magistraţii europeni au apreciat că EFSA a greşit, punând interesele comerciale ale companiilor care au prezentat studiile mai presus de interesul public de a cunoaşte modul în care glifosatul poate afecta mediul.
Glifosatul a fost produs sub denumirea comercială Roundup de compania Monsanto, achiziţionată în 2018 de grupul Bayer. Brevetul respectiv a expirat, iar acum şi alte firme, cum ar fi Dow sau BASF, comercializează ierbicide pe bază de glifosat.
În 2015, o agenţie din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a ajuns la concluzia că substanţa este cancerigenă, iar în 2017, preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut interzicerea substanţei în ţara sa în termen de trei ani, respingând o decizie a Uniunii Europene prin care utilizarea a fost prelungită timp de cinci ani.
Germania vrea albine, nu betoane
În Germania este pe cale să fie pusă la punct o lege pentru protecția albinelor și a altor insecte polenizatoare. Această lege va prevede reducerea drastică a folosirii pesticidelor și alocarea a milioane de euro pentru cercetare. O iniţiativă cetăţenească, apărută în landul Bavaria, a strâns numărul necesar de semnături pentru a obliga guvernul regional să convoace un referendum menit să înăsprească legislaţia cu scopul de a proteja albinele.
Planul de acțiune pentru protejarea insectelor ar oferi o finanțare anuală de 100 de milioane de euro, inclusiv 25 de milioane de euro pentru cercetare. Germania ar urma, de asemenea, să nu mai betoneze terenuri noi pentru drumuri sau construcții de locuințe până în 2050 și să limiteze emisiile de noxe pe timp de noapte. Guvernul federal va stabili reguli pentru aplicarea pesticidelor în mod natural și reducerea semnificativă a contribuției lor și a altor substanțe nocive în habitatele insectelor.
Campaniei pentru referendum i s-a opus puternica asociație regională a agricultorilor, care a avertizat asupra costurilor financiare potențiale pentru industrie și a îndemnat populația să ”oprească înfrângerea fermierilor”.
Noi subvenții pentru motorină
În România, o nouă categorie de producători va intra din acest an în registrul de plăți la APIA, după cum anunță ministrul Petre Daea. Este vorba de producătorii din sectorul piscicol și acvacultură, care vor primi și ei subvenții pe motorină.
Beneficiarii schemei sunt întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în producția, prelucrarea și comercializarea produselor proprii obținute din acvacultură.
Plata ajutorului de stat se solicită pe baza unei cereri de plată însoțită de documente, care se depun la Direcțiile pentru agricultură județene care au emis acordurile prealabile pentru finanțare, în luna următoare perioadei pentru care se solicită rambursarea. Exploatațiile piscicole de agrement nu vor beneficia de acest ajutor de stat.
Vinul din Franța, nou record
Franţa a stabilit anul trecut un nou record în materie de exporturi de vin şi alcool, cu o cifră de afaceri de 13,2 miliarde euro, în pofida unei scăderi globale a volumelor şi a reculului înregistrat de anumite pieţe sensibile precum China.
În volum, exporturile franceze de vinuri şi băuturi spirtoase au scăzut cu 2,7% anul trecut, vinurile non-efervescente înregistrând o scădere de aproape 10%, în principal din cauza unei recolte slabe de struguri în 2017, ca urmare a unor probleme climatice. Însă în termeni de valoare, exporturile franceze au continuat să crească cu 2,4% comparativ cu 2017, graţie coniacului.
Principalele cinci pieţe rămân SUA, Marea Britanie, China, Singapore şi Germania. În pofida acestor rezultate bune, întreaga filieră a vinului din Franţa este îngrijorată de modul cum se va derula ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Al doilea client pentru băuturile alcoolice franceze după SUA, Marea Britanie a importat în 2018 vinuri şi băuturi spirtoase din Franţa în valoare de 1,3 miliarde euro, potrivit Federaţiei exportatorilor francezi de vinuri şi băuturi spirtoase.
