Zootehnia traversează o perioadă dificilă. Sectorul cărnii de porc acoperă doar o treime din consumul la nivel național. Producția de carne de bovine a înregistrat, anul trecut, cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, cu aproape 20%, comparativ cu anul 2019. Sectorul de carne de pui este concurat de importurile care vin la prețuri extrem de scăzute, iar crescătorii de ovine și caprine obțin venituri, în special, din vânzarea de animale vii. În acest context, industria românească de procesare a cărnii se confruntă cu lipsa materiei prime din țară, dar și cu provocările europene: sănătatea și bunăstarea animalelor, reducerea utilizării antimicrobienelor, reguli noi de etichetare, protecția mediului.
Vă invităm să urmăriți această dezbatere, pentru a afla cum văd producătorii români de carne și procesatorii viitorul industriei de profil în acord cu politica Uniunii Europene și cu cerințele pieței interne. Care este viziunea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cum arată programul de subvenții naționale și europene în sectorul zootehnic? Care sunt problemele sectorului și cum pot fi ele depășite?
SPEAKERI:
- Adrian Oros, ministrul agriculturii
- Dacian Cioloș, europarlamentar, președintele grupului Renew Europe din Parlamentul European (in confirmare)
- Adrian Pintea, director general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA)
- Ioan Ladoși, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR)
- Mary Pană, președintele Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP)
- Nicușor Șerban, președinte al Asociației Clubul Fermierilor Români
- Radu Timiș, președintele Asociației Române a Cărnii
- Sorin Minea, președintele Federației Romalimenta
- Dana Tănase, director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii
- Ionel Arion, președintele Federației Naționale PRO AGRO
- Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România
- Horia Moruțan, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din județulAlba
- Georgiana Udrescu, vicepreședintele Asociației Naționale a Crescătorilor de Capre din România „CAPRIROM”
- Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles
Moderatori:
- Constantin Rudnițchi, realizator RFI România, emisiunea „Rural”
- Gabriel Gherghescu, jurnalist TVR, emisiunea „Viața satului”
RFI Romania · Industria cărnii, între realitățile românești și provocările europene (22 aprilie)
Jurnal Rural
România este a șasea țară producătoare de grâu din Uniunea Europeană, după producția obţinută anul trecut, de 6,4 milioane de tone, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Naţional de Statistică.
În clasamentul statelor Uniunii Europene privind producţiile de grâu, Franţa a raportat cea mai mare recoltă, de 30 de milioane de tone, urmată de Germania - 22 de milioane de tone și Polonia - 11,7 milioane tone. Din punctul de vedere al suprafeţei cultivate, România s-a clasat pe locul patru, cu 2,1 milioane hectare, după Franţa (4,5 milioane hectare), Germania (2,8 milioane hectare) şi Polonia ( 2,4 milioane hectare). România a exportat, anul trecut, în spaţiul intra şi extra comunitar, o cantitate de 4,3 milioane de tone de grâu, încasând 844 milioane de euro, transmite Agerpres.
În anul comercial curent, în perioada 1 iulie 2020 – 11 aprilie 2021, România a exportat în țări terțe aproximativ 2,1 milioane tone de grâu, fiind a șasea țară exportatoare din blocul comunitar, conform datelor centralizate de Comisia Europeană. Consumul intern de grâu se ridică la aproximativ 3 milioane de tone, din care 2,2 milioane de tone se utilizează în panificaţie, 500.000 de tone pentru sămânţă şi aproape 400.000 de tone pentru furaje şi în industria alcoolului.
Ajutor pentru producătorii locali de usturoi
Guvernul României a aprobat, săptămâna trecută, schema de „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi”, a anunțat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Valoarea ajutorului de minimis care se acordă beneficiarilor în anul 2021 a fost stabilită la contravaloarea în lei a 3.000 de euro/hectar.
Perioada în care se va realiza valorificarea producției este iunie - noiembrie, iar termenul limită de depunere a documentelor justificative este 29 noiembrie 2021. Condiția pentru a beneficia de ajutorul de stat este ca producătorii agricoli să dețină o suprafață cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp și să obțină o producție de cel puțin 3 kg de usturoi/10 mp.
Ajutoare Naţionale Tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic
Aproximativ 622.000 de fermieri din sectorul vegetal și animal vor beneficia, anul acesta, de cel puțin un sprijin prin Ajutoarele Naţionale Tranzitorii, potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În ședința de săptămâna trecută, Guvernul a aprobat plafoanele ajutoarelor naţionale tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal şi zootehnic, speciile ovine și caprine, pentru anul de cerere 2020, în valoare totală de 63,4 milioane de euro. Din această sumă, 43,9 milioane euro se vor duce către producătorii agricoli din sectorul vegetal (pentru culturile amplasate pe teren arabil, pentru in și cânepă, pentru tutun, hamei și sfeclă de zahăr) și aproape 19,5 milioane euro către crescătorii de ovine și caprine.
Tot săptămâna trecută, Guvernul a aprobat ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, specia bovine, pentru anul de cerere 2020, în limita a aproximativ 1,75 milioane de euro, din care 1,3 milioane euro pentru sectorul carne și 445.000 de euro pentru sectorul lapte, pentru schema decuplată de producţie.
Vă prezentăm, în continuare, câteva știri europene:
În Franța, Guvernul a anunțat o nouă schemă de ajutor pentru fermieri, după valul de îngheț de săptămâna trecută care a făcut ravagii asupra viței de vie, pomilor fructiferi, rapiței și culturilor de sfeclă roșie din toată țara. Calificând valul de îngheț drept „cea mai mare catastrofă agronomică a secolului”, ministrul francez al agriculturii a promis că va activa fondul pentru calamități agricole, transmite euractiv.com. Alte măsuri de urgență vor include scutirea de impozite și ajutorul financiar finanțat din fondul național de solidaritate.
În Austria, Asociația Fermierilor Independenți cere stoparea practicilor de dumping ale supermarketurilor, duse prin campanii de promovare cu prețuri scăzute, și apariția unei legi care să asigure o piață de desfacere a produselor cu prețuri corecte. În plus, fermierii austrieci vor să vadă că produsele importate respectă aceleași reguli de fabricație cu cele locale.
În Polonia, în ultimul deceniu, 190.000 de ferme au dispărut, potrivit recensământului agricol din anul 2020 prezentat la începutul lunii aprilie. Aceasta înseamnă o reducere cu 13% a numărului de ferme poloneze, în perioada 2010-2020. În prezent, în Polonia sunt active 1,3 milioane de ferme, iar în Uniunea Europeană, Polonia este principalul producător pentru mai multe produse agroalimentare, precum carne de pui, mere, cireșe, morcovi. Polonia este al treilea producător de cereale din Uniunea Europeană.
În Spania, producția și exporturile de carne de porc, în pofida pandemiei, au atins niveluri record anul trecut, pe fondul cererii ridicate din partea Chinei și a focarelor de pestă porcină africană din Europa de Nord. În același timp, exporturile spaniole de bovine vii și exporturile de carne de vită au atenuat din pierderea vânzărilor de carne către sectorul ospitalității. În schimb, importurile de carne de vită destinate, în principal, sectorului hotelier local au scăzut brusc anul trecut. Sectorul cărnii din Spania va investi aproximativ 4 miliarde de euro, parțial din fondurile europene, pentru a îmbunătăți bunăstarea animalelor, sustenabilitatea și modernizarea sectorului, potrivit unui raport publicat de Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA).
