Schimbările climatice și efectele asupra agriculturii europene

Saicharangoud Kannapuram / Pexels / rural.rfi.ro

Încălzirea globală, o realitate demonstrată prin studii, riscă să schimbe în următoarele decenii nu doar mijloacele și tehnologiile agricole, ci și echilibrul social la nivelul globului.

Invitați la Rural: Alexandru Grigoriev, expert agribusiness, conf. dr. Costin Lianu, președintele Asociației InterBio, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

 

Jurnal rural european

  • Actorii din lanțul agroalimentar, invitați să participe cu idei pentru construcția viitoarei PAC;
  • Primul pas către relaxarea regulilor pentru culturile modificate genetic a fost făcut;
  • Sprijin european și național pentru acoperirea pierderilor cauzate de schimbările climatice.

Actorii din lanțul agroalimentar, invitați să participe cu idei pentru construcția viitoarei PAC

Săptămâna trecută, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat „Dialogul strategic privind viitorul agriculturii”, o dezbatere la care sunt invitați să participe reprezentanți ai părților interesate din întregul lanț agroalimentar: fermieri, cooperative, întreprinderi agroalimentare și comunități rurale, alături de organizații neguvernamentale, reprezentanți ai societății civile, instituții financiare și mediul academic.

Dezbaterea va acoperi toate politicile legate de agricultură și de producția de alimente, în cadrul unor întâlniri tematice organizate cu scopul de a ajunge la o viziune comună în privința viitorului sectorului agroalimentar al Uniunii. Discuțiile vor aborda provocările actuale și cele care se anticipează, potrivit unui comunicat transmis de Executivul european.

Grupul de dialog va fi condus de profesorul Peter Strohschneider, fost președinte al „Comisiei pentru viitorul agriculturii”, autoritate guvernamentală din Germania. El va informa cu privire la progresul dialogului și va avea schimburi de opinii, periodic, cu Consiliul și Parlamentul European. Concluziile urmează să fie prezentate până în luna septembrie 2024.

 

Primul pas către relaxarea regulilor pentru culturile modificate genetic a fost făcut

Comisia pentru mediu a Parlamentului European (Comisia ENVI) a adoptat, săptămâna trecută, noile reguli pentru plantele produse prin tehnici genomice. Eurodeputații au votat în favoarea a două categorii de noi tehnici genomice (NGT) și două seturi de reglementări, astfel: plantele considerate echivalente cu cele convenționale vor fi scutite de cerințele legislației privind organismele modificate genetic, iar cele care necesită transformări mai complexe vor urma reguli mai stricte, inclusiv în privința etichetării la nivelul consumatorilor finali.

Deputații din Comisia ENVI sunt de acord că semințele NGT trebuie etichetate în mod corespunzător și că toate plantele modificate genetic ar trebui să rămână interzise în producția ecologică.

Propunerea de lege urmează să fie votată în plenul Parlamentului, la începutul lunii februarie, și se așteaptă să fie adoptată, apoi încep negocierile cu statele membre. În Consiliu, miniștrii agriculturii încă nu au ajuns la un acord comun.

 

Sprijin european și național pentru acoperirea pierderilor cauzate de schimbările climatice

Un raport privind sprijinul acordat fermierilor europeni, prin politica agricolă comună (PAC) și prin programe naționale, pentru acoperirea pierderilor cauzate de fenomenele extreme și pentru acțiuni de prevenție a fost realizat și publicat recent de euractiv.com. Iată, pe scurt, ce au constatat jurnaliștii rețelei media europene.

 

Polonia, prin agențiile guvernamentale specializate, oferă în fiecare an sprijin financiar fermierilor celor mai afectați de fenomenele meteorologice extreme. În 2023, asistența acordată se ridică la peste 340 de milioane de euro, potrivit estimărilor preliminare. În perioada 2014-2020, programul de dezvoltare rurală al Poloniei a finanțat investițiile în refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție distrus ca urmare a dezastrelor naturale, dintr-un buget cifrat la 13,5 miliarde de euro, din care mai mult de jumătate fonduri europene. Fermierii pot solicita și împrumuturi preferențiale pentru refacerea potențialului de producție, însă mulți resping acest tip de ajutor, evitând să-și asume riscul de îndatorare, potrivit sursei citate. Agricultorii polonezi critică sistemul utilizat pentru estimarea pierderilor legate de vremea extremă.

Grecia se îndreaptă spre soluții digitale pentru protejarea fermierilor din sectorul vegetal. După inundațiile de anul trecut, agricultorilor profesioniști afectați li s-a acordat un sprijin în valoare de 2.000 de euro/fermă, iar Comisia Europeană a deblocat peste 43 de milioane de euro din rezerva de criză a anului 2024. Mai mult de 60 de milioane de euro sunt prevăzute în Planul Strategic al Greciei pentru prevenirea și refacerea daunelor aduse pădurilor din cauza incendiilor forestiere.

Spania a alocat două miliarde de euro asigurărilor agricole în perioada 2014-2020, iar în 2023 alte peste 300 de milioane de euro. După seceta extremă de anul trecut și cumpărările record de polițe de asigurare, este de așteptat ca volumul despăgubirilor agricultorilor să depășească un miliard de euro.

Cehia se orientează către măsuri de prevenție prin inovare și practici agricole moderne. „Principala inițiativă în aceste vremuri complicate trebuie să vină de la fermieri”, a transmis ministerul ceh al agriculturii, citat de euractiv.com, încurajându-i pe agricultori să adopte culturi agricole mai rezistente la secetă, să efectueze lucrări de protejare a solului și să dezvolte sisteme de irigații. Planul strategic PAC al Cehiei include măsuri de adaptare și prevenție, precum și servicii de consultanță și de asigurări.

Italia a lansat un Fond Mutual Național, iar pentru gestionarea riscurilor climatice, bugetul PAC 2023-2027 se ridică la trei miliarde de euro. Fermierii din nordul țării sunt cei mai mari utilizatori ai instrumentelor de management al riscului, în timp ce agricultorii din regiunile sudice și centrale le folosesc într-o mai mică măsură. Reprezentanții fermierilor, citați de platforma euractiv, spun că unul dintre motivele nivelului redus de adoptare a instrumentelor de asigurare este sprijinul public insuficient.

 

Bulgaria alocă 60 de milioane de euro pentru managementul riscului de dezastre și a planificat peste șase milioane de euro pentru refacerea potențialului agricol. Guvernul de la Sofia intenționează să introducă, din 2025, un plan de sprijin pentru încheierea contractelor de asigurare și să creeze un fond mutual pentru fermieri, inclusiv pentru sectorul vitivinicol.