AcasăEmisiuneCe trebuie să ştie fermierii despre cum evoluează preţurile produselor agricole

Ce trebuie să ştie fermierii despre cum evoluează preţurile produselor agricole

Preţurile mărfurilor agricole au avut, anul trecut, o evoluţie spectaculoasă. În 2023, piaţa dă semne de revenire la normal, iar fermierii trebuie să ştie cum să îşi eficientizeze momentul vânzării recoltei. În caz contrar, ar putea înregistra pierderi financiare.

 

Invitaţi: Cezar Gheorghe, fondator Agricolumn, expert pieţe de mărfuri agricole, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.

Jurnal rural european

  • Cinci state membre se concentrează pe dezvoltarea agriculturii ecologice;
  • Franța mărește cu 36% sprijinul acordat fermierilor pentru conversia la agricultura ecologică;
  • 44 de milioane de euro pentru crescătorii de bovine din România;
  • CJUE a tranșat problema neonicotinoidelor: fără derogări.

 

Cinci state membre se concentrează pe dezvoltarea agriculturii ecologice

Vânzările de produse agroalimentare organice s-au dublat în Uniunea Europeană, în perioada 2015 – 2020, și suprafețele cultivate ecologic au crescut cu 41%, potrivit raportului „Agricultura ecologică în UE – Un deceniu de creștere organică”, publicat săptămâna trecută de executivul european. Studiul arată avansul rapid al vânzărilor de produse ecologice în piața comună și creșterea cererii pentru alimentele organice, în perioada analizată. Însă grupul de analiză observă că evoluțiile economice actuale, în special prețurile ridicate ale alimentelor, afectează puterea de cumpărare a consumatorilor din Uniunea Europeană și influențează consumul de produse ecologice. Cu toate acestea, în perioada de programare 2023 – 2027, cinci state membre se concentrează pe dezvoltarea sectorului agriculturii organice: Franța, Austria, Cehia, România și Polonia.

Franța mărește cu 36% sprijinul acordat fermierilor pentru conversia la agricultura ecologică, atingând 340 de milioane de euro, în medie, anual, cu scopul de a dubla suprafața destinată agriculturii ecologice și de a atinge obiectivul național de 18% până în 2027. În anul 2020, a devenit cea mai importantă țară din Uniunea Europeană din punctul de vedere al suprafețelor destinate agriculturii organice, cu un total 2,5 milioane de hectare, depășind Spania care se apropie de 2,4 milioane hectare. Este a doua cea mai mare piață de desfacere pentru produsele alimentare ecologice, după Germania, cu vânzări anuale de aproape 13 miliarde de euro. Fermierii francezi și-au dezvoltat afacerile pe segmentul ecologic stimulați, pe de o parte, de fondurile din politica agricolă comună și de finanțări din programele naționale și, pe de altă parte, de cererea în creștere a consumatorilor, în special pentru fructe, carne și ouă.

Austria este lider în clasamentul Uniunii Europene, din punctul de vedere al ponderii terenurilor ecologice. Cu aproape 680.000 de hectare cultivate ecologic, agricultura organică acoperă 26% din suprafețele agricole ale țării și urmărește să atingă 30% până în anul 2030. Mai mult de jumătate din exploatațiile ecologice austriece sunt dedicate produselor lactate sau creșterii și îngrășării bovinelor. 11% din vânzările totale de produse alimentare cu amănuntul sunt ecologice, iar consumul anual pe cap de locuitor ajunge la 254 de euro în medie, acesta fiind unul dintre cele mai mari din lume. Fermele agricole ecologice din Austria beneficiază de fonduri europene mai mari decât cele convenționale.
În Cehia, suprafețele organice atinseseră o cotă de 15% în 2020, a doua cea mai mare, după Estonia, în rândul țărilor care au aderat la Uniunea Europeană în anul 2004 și în perioada care a urmat. Pășunile și culturile de cereale s-au dezvoltat pe acest segment, fapt care explică și ponderea mare a bovinelor, ovinelor și caprinelor crescute în regim ecologic (între 20% și 40%). Totuși, cota de piață a alimentelor ecologice în Cehia este de 1,8%, iar vânzările producătorilor, inclusiv exporturile, ating aproximativ 380 de milioane de euro, ceea ce arată că mai există loc pentru creșterea consumului, anticipează autorii studiului citat.

România a avut o dinamică accelerată a creșterii suprafețelor ecologice după anul 2017, dar ponderea acestora în totalul terenurilor arabile ale țării se menține la un nivel redus, comparativ cu media Uniunii Europene (3,5%, față de 9,1%). Cea mai mare parte a terenurilor din agricultura ecologică este folosită pentru culturile de cereale și pășuni. Numărul procesatorilor de produse bio s-a diversificat și a crescut, în ultimii ani, dar rămâne, totuși, scăzut (190), iar consumul local de alimente organice formează o piață de numai 41 de milioane de euro. Autoritățile române văd un mare potențial pentru dezvoltarea agriculturii ecologice și dezvoltă un plan național de sprijinire a sectorului, care include subvenții pentru noi operatori, distribuția de alimente ecologice în cadrul Programului școlar și măsuri de promovare a consumului și de încurajare a producției.
Polonia, unul dintre cei mai mari producători agricoli europeni, a înregistrat un recul al suprafețelor ecologice după 2014. Deși această tendință pare să se fi inversat în anul 2019, când a fost consemnată o ușoară creștere, agricultura organică poloneză rămâne mult sub media europeană (3,5%) și foarte limitată în sectorul de creștere a animalelor. Prețurile mai mari, puterea de cumpărare redusă, gradul de conștientizare mai scăzut din partea consumatorilor autohtoni, în comparație cu alte țări, și canalele de distribuție slab dezvoltate creează dificultăți agriculturii organice din Polonia. Cu toate acestea, autoritățile de la Varșovia cred că este posibilă dublarea suprafețelor ecologice, până în anul 2030.

44 de milioane de euro pentru crescătorii de bovine din România

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor în valoare de 44 de milioane de euro propusă de România pentru sprijinirea crescătorilor de bovine, informează Reprezentanța în România a executivului european. Schema vizează compensarea unei părți din creșterea prețurilor pentru combustibil, energie și furaje, în contextul războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei, conform Cadrului temporar de criză adoptat de Comisia Europeană în luna martie 2022. Ajutoarele nu vor depăși 250.000 de euro pentru un beneficiar și vor fi acordate sub formă de granturi directe până la 31 decembrie 2023.

 

CJUE a tranșat problema neonicotinoidelor: fără derogări

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat, joi, 19 ianuarie, împotriva derogărilor de la reglementările europene care interzic introducerea pe piață și utilizarea, în câmp deschis, a semințelor tratate cu produse fitosanitare care conțin neonicotinoide. Curtea a răspuns astfel unei cereri care a fost formulată în cadrul unui litigiu între două asociații de combatere a pesticidelor și un apicultor, pe de o parte, și statul belgian, pe de altă parte. În dispută au fost substanțele active tiametoxam și clotianidin, considerate responsabile pentru declinul coloniilor de albine și a căror utilizare în aer liber este interzisă în mod expres în Uniunea Europeană din anul 2018.

Reportaje

Emisiuni

Galerii Foto

Articole Similare