Cum pot fermele agricole să îşi eficientizeze costurile

Combină agricolă la recoltat pe un camp cultivat cu cereale © Pexels / Field Photography / rural.rfi.ro

O analiză realizată de un consultant de specialitate pe indicatorii concreţi ai unor ferme vegetale arată zonele în care managerii pot reduce costurile. De exemplu, utilizarea mai eficientă a timpului de lucru este o măsură care se poate aplica. De asemenea, tehnicile de marketing pot să contribuie la eficientizarea cheltuielilor fermei.

 

 

Invitaţi la Rural: Erwin Miklos, consultant agribusiness, Cătălin Munteanu, cercetător la Instititul de Economie Agrară, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Jurnal rural european

  • Relaxări și derogări de la normele de mediu;
  • Condiții mai restrictive pentru exporturile din Ucraina în Uniunea Europeană;
  • Solicitări pentru interdicția importurilor agroalimentare din Rusia;
  • Sectorul agricol, din nou în atenția Consiliului European;

 

Relaxări și derogări de la normele de mediu

Noi măsuri menite să răspundă solicitărilor fermierilor de reducere a sarcinii administrative a politicii agricole comune au fost prezentate de Comisia Europeană săptămâna trecută.

Propunerile vizează slăbirea normelor de condiționalitate și acordă mai multă flexibilitate statelor membre în implementarea Planurilor Naționale Strategice – PAC, inclusiv posibilitatea introducerii justificate a unor derogări temporare.

Pe fondul protestelor fermierilor din ultimele luni și în contextul efectelor induse de războiul din Ucraina, Executivul european intervine cu modificări care privesc șase standarde de mediu din cele nouă, așa-numitele GAEC-uri, de care depind plățile din programul european de subvenții. Revizuirile includ și cerințele de mediu reclamate de agricultorii români. Cea mai importantă schimbare se referă la GAEC 8, respectiv la obligația fermierilor de a menține neproductivă o parte a terenurilor lor arabile. Această obligație se va transforma din condiție de bază pentru accesarea fondurilor PAC în schemă voluntară, iar fermierii care aleg să păstreze zone nelucrate vor primi sprijin financiar suplimentar, prin intermediul unei eco-scheme. Măsura se va aplica retroactiv, de la începutul anului 2024.

De asemenea, Comisia propune scutiri de la controalele și sancțiunile legate de respectarea cerințelor de condiționalitate pentru 65% din beneficiarii de subvenții agricole, respectiv pentru fermele care exploatează mai puțin de 10 hectare.

Pachetul de măsuri cuprinde și acțiuni posibile pentru îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente. Acestea vor fi discutate cu miniștrii agriculturii în cadrul următoarei reuniuni a Consiliului UE pentru Agricultură și Pescuit, anunță Executivul european într-un comunicat de presă.

 

Condiții mai restrictive pentru exporturile din Ucraina în Uniunea Europeană

Parlamentul European a aprobat reînnoirea temporară a măsurilor de liberalizare a comerțului pentru Republica Moldova și a modificat propunerea Comisiei privind importurile din Ucraina în blocul comun, prin adăugarea altor două categorii de produse pentru care va fi aplicată o frână de urgență și modificarea perioadei de referință. Astfel, importurile ucrainene de miere, cereale, ouă, păsări de curte și zahăr ar urma să fie monitorizate, iar măsurile de salvgardare să fie instituite dacă volumele depășesc media aritmetică a cantităților importate în anii 2021, 2022 și 2023. Pe baza textului aprobat de Parlament, Comisia pentru comerț internațional va începe negocierile cu Consiliul. Actualul acord de comerț cu Ucraina expiră la 5 iunie 2024.

Pentru Republica Moldova, eurodeputații au votat ca toate taxele de import să fie suspendate temporar, pentru încă un an, începând cu 25 iulie 2024, iar măsurile vor trebui aprobate oficial de guvernele Uniunii Europene.

 

Solicitări pentru interdicția importurilor agroalimentare din Rusia

Comisia Europeană evaluează posibilitatea introducerii unor restricții la importul de produse agricole din Rusia în Uniunea Europeană și va prezenta o propunere în curând, se arată într-o declarație transmisă de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și prim-ministrul polonez Donald Tusk. Cei doi lideri europeni au discutat, săptămâna trecută, despre măsurile propuse de Comisie ca răspuns la solicitările primite de la organizațiile de fermieri și despre situația de pe piața cerealelor din blocul comun, inclusiv a importurilor agricole din Rusia, potrivit documentului publicat pe site-ul Executivului european.

Recent, premierul polonez și-a exprimat public disponibilitatea de a analiza o posibilă interdicție a importurilor agricole din Rusia și Belarus, după ce Letonia a impus unilateral un embargo până în iulie 2025, și a anunțat că va cere Comisiei să dispună sancțiuni la nivelul Uniunii Europene împotriva produselor agricole și alimentare din cele două țări. Decizia Letoniei de a interzice importurile rusești și belaruse a fost notificată Comisiei și se află în procesul de analiză.

În Parlamentul European, mai mulți deputați susțin impunerea de sancțiuni asupra importurilor de produse agroalimentare din Rusia. O decizie în acest sens va lua în calcul și efectele asupra aprovizionării cu alimente a piețelor mondiale, reiese dintr-un apel adresat eurodeputaților de comisarul european pentru afaceri interne în numele lui Josep Borrell, șeful diplomației Uniunii Europene.

 

Sectorul agricol, din nou în atenția Consiliului European

Discuțiile care privesc sectorul agricol european continuă în această săptămână și în cea care urmează, la nivelul șefilor de stat și de guvern și al decidenților agricoli din statele membre.

În perioada 21-22 martie, la reuniunea Consiliului European, agricultura revine pe agenda liderilor UE și se așteaptă ca întâlnirea „să se transforme într-un summit al furiei rurale”, dacă discuțiile vor depăși abordările generale, scrie euractiv.com, care citează un oficial european. În această perspectivă, publicația Euractiv anticipează că opiniile în Consiliu vor fi diferite. Mai multe state membre orientate spre comerț, cum ar fi Germania, vor invoca regulile internaționale care trebuie respectate, în contextul abordării concurenței loiale pe piața comună și globală. Statele de la granița cu Ucraina ar putea insista pe efectele negative ale importurilor excesive asupra sectoarelor agricole naționale, în timpul discuțiilor privind prelungirea temporară a liberalizării comerțului cu țara aflată în război. Statele baltice și Polonia vor reitera, probabil, apelul pentru interzicerea importurilor de alimente din Rusia și Belarus, în timp ce țările sudice, care sunt printre cei mai mari importatori, ar putea să nu aibă aceeași părere.

De la începutul protestelor fermierilor europeni, aceasta este a doua reuniune a Consiliului în care sunt discutate teme agricole, după cea din data de 1 februarie a.c., când liderii statelor membre au invitat miniștrii de resort și Comisia să abordeze preocupările agricultorilor din Uniunea Europeană în inițiativele lor.

Duminică și luni, 24 și 25 martie, miniștrii agriculturii participă la o întâlnire informală la Bruges, la invitația președinției belgiene, unde vor discuta despre viitorul sectorului pescuitului și acvaculturii din blocul comun, iar în data de 26 martie se vor reuni la Bruxelles, în Consiliul Agrifish, pentru un schimb de opinii privind deciziile recente ale Comisiei Europene, ca răspuns la situația de criză din sectorul agricol. Consiliul miniștrilor agriculturii va aborda și situația pieței agroalimentare, în urma invadării Ucrainei de către Rusia. Discuțiile vor avea loc în prezența ministrului ucrainean pentru politica agrară și alimentație, Mikola Solski, care se va adresa omologilor săi din piața comună.