Ce aşteaptă fermierii români de la Uniunea Europeană

O combina si un tractor cu remorca pe un camp de pe care au recoltat

Comisia Europeană a decis în faţa provocărilor momentului să acorde fermierilor o serie de facilităţi de finanţare şi unele amânări referitoare la aplicarea unor standarde de mediu. Unele ajutoare de stat vor fi deocamdată acordate din bugetele naţionale. Cea mai importantă temă europeană, reducerea cantităţilor de pesticide utilizate, rămâne în dezbatere.

Invitaţi Rural: Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar la Reprezentanţa permanentă a României la Uniunea Europeană, Nina Gheorghiţă, vicepreşedinte LAPAR şi fermier, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI la Bruxelles.

Jurnal rural european

 

Comisia Europeană a aprobat planurile strategice pentru șapte state membre

Comisia Europeană a aprobat, la sfârșitul săptămânii trecute, primul pachet de planuri naționale strategice pentru șapte țări: Danemarca, Finlanda, Franța, Irlanda, Polonia, Portugalia și Spania. În procesul de evaluare a planurilor strategice, Comisia urmărește contribuția fiecărui stat la realizarea celor zece obiective-cheie ale politicii agricole comune (PAC), care abordează provocări în materie de mediu, sociale și economice, se arată în comunicatul emis de executivul european.

Pentru perioada 2023-2027, PAC va beneficia de finanțare în valoare de 270 de miliarde de euro, iar cele șapte planuri aprobate de Comisie însumează un buget de peste 120 de miliarde de euro.

În cadrul PAC pentru următorii cinci ani, fermierii vor fi sprijiniți să adopte noi inovații, de la agricultura de precizie la metodele de producție agroecologice, iar finanțarea va fi distribuită echitabil fermelor familiale mici și mijlocii, precum și tinerilor fermieri.

 

Derogări de la cerințele de mediu

1,5 milioane de hectare vor fi reintroduse în producția agricolă comună prin derogările de la cerințele de mediu admise de Comisia Europeană, în urma solicitărilor statelor membre. Concret, este vorba despre derogări temporare, limitate la anul 2023, de la normele privind rotația culturilor și menținerea suprafețelor de teren agricol rezervate pentru îmbunătățirea biodiversității și conservarea sănătății solului.

Statele membre care utilizează derogările de la cerințele din programul european de subvenții pentru agricultură trebuie să promoveze programe ecologice și măsuri de agromediu în planurile lor strategice, informează un comunicat al executivului european.

 

Diferențe notabile între statele membre, în privința nivelului de utilizare a pesticidelor

România utilizează cea mai redusă cantitate de produse pentru protecția plantelor din Uniunea Europeană, cu o medie de 0,57 kg/hectar de teren cultivat, potrivit Faostat. La polul opus se află Țările de Jos, cu 8,8 kg/hectar, urmate de Irlanda, cu aproape 6 kg, și Italia, cu puțin peste 5 kg.

În privința vânzărilor de pesticide, Suedia și România se plasează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană, cu 0,60 kg/hectar de suprafață agricolă folosită, respectiv 0,65 kg. Cele mai mari vânzări de pesticide, conform Eurostat, au fost consemnate în Cipru (9,82 kg), Malta (6,53 kg), Țările de jos (peste 5 kg). Media europeană este de aproximativ 2 kg/hectar de suprafață agricolă folosită.

La sfârșitul lunii trecute, Comisia Europeană a aprobat noi reguli menite să sporească disponibilitatea și accesul fermierilor la produsele biologice de protecție a plantelor, în scopul reducerii dependenței de pesticidele chimice. În pofida preocupărilor legate de securitatea alimentară apărute ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, la care s-a adăugat seceta prelungită din acest an agricol, Comisia Europeană nu renunță la obiectivul de reducere la jumătate a utilizării și a riscului pesticidelor chimice până în anul 2030. Deputații europeni și părțile interesate continuă să critice Executivul european, pentru că nu a prezentat impactul potențial al acestui obiectiv asupra producției de alimente.

 

Bruxelles-ul a respins cererea Germaniei de ridicare a zonei restricționate

Bruxelles-ul a respins cererea Germaniei de a ridica mai devreme restricțiile impuse în Saxonia Inferioară, unde în luna iulie a fost identificat un caz de pestă porcină africană la o fermă de porci domestici. Deși Germania susține că măsurile de protecție din Saxonia Inferioară sunt un motiv pentru a pune capăt zonei restricționate, Comisia apreciază că evoluțiile recente din alte părți ale Germaniei indică un risc semnificativ că virusul pestei porcine africane să apară și în alte ferme, transmite site-ul Euractiv.

 

Ungaria își protejează soiurile de cireșe din livezile de pe malul râului Tisa

Câteva soiuri de cireșe din Ungaria destinate prelucrării sau consumului în stare proaspătă au obținut standardul european de indicație geografică protejată și denumire protejată, după înregistrarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Cireșele provin din cea mai mare livadă de cireși din Ungaria, dintr-o localitate de pe malul râului Tisa, s-au impus în economia locală și au devenit renumite la nivel mondial. Cireșele maghiare protejate de indicația geografică au în spate o istorie de peste 150 de ani.