AcasăEmisiuneCum şi ce negociază fermierii români cu instituţiile europene

Cum şi ce negociază fermierii români cu instituţiile europene

Pentru prima dată în istorie, România are un reprezentant la vârf în COPA-COGECA, cea mai importantă organizaţie europeană din sectorul agricol. Astfel, asociaţiile româneşti de fermieri îşi pot spune punctul de vedere faţă de directivele şi regulamentele ce urmează a fi adoptate de instituţiile europene. Din acest punct de vedere, sunt multe corecţii pe care reprezentanţii sectorului de agribusiness din România ar dori să fie făcute asupra propunerilor avansate de Comisia Europeană.

Invitaţi la Rural: Marius Micu, vicepreşedinte COPA, Daniel Botanoiu, preşedinte Asociaţia Fermierilor din România, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI la Bruxelles.

Jurnal rural european

  • Germania restricționează exporturile de animale vii;
  • Ministrul spaniol al agriculturii îi impulsionează pe fermieri să aplice eco-schemele;
  • Numărul fermelor finlandeze, în regres; COP27 dedică o zi agriculturii;
  • Foști și actuali oficiali europeni, împreună, marchează 60 de ani de la crearea PAC.

 

Germania restricționează exporturile de animale vii

Germania intensifică acțiunile interne pentru limitarea transportului de animale vii pe distanțe lungi și face presiuni în Uniunea Europeană pentru adoptarea unei decizii comune în acest sens.

Nu este pentru prima dată când Germania înăsprește regulile interne în privința creșterii bunăstării animalelor și apoi solicită întregii Uniuni să urmeze exemplul, transmite Euractiv Germania. Cu doar câteva săptămâni în urmă, Germania s-a alăturat Franței pentru a solicita Uniunii Europene să oprească uciderea puilor masculi, după ce ambele țări au interzis această practică la nivel național. În iulie, ministrul german al agriculturii și omologii săi din Danemarca, Belgia, Țările de Jos și Suedia au cerut Uniunii să adopte interzicerea la nivelul UE a transportului de animale vii pe distanțe lungi, fiind vizate livrările către țări din afara Uniunii Europene. Germania dorește să se orienteze către exportul de carcase de animale deja sacrificate sau de material genetic, iar această inițiativă este agreată de o parte a legiuitorilor europeni.

În prezent, Comisia Europeană lucrează la o propunere de revizuire a legislației privind bunăstarea animalelor, pentru a se alinia la obiectivele Strategiei Farm to Fork.

Ministrul spaniol al agriculturii îi impulsionează pe fermieri să aplice eco-schemele

În Spania, ministrul agriculturii Luis Planas a făcut un apel la responsabilitate în aplicarea eco-schemelor politicii agricole comune, pentru a nu se pierde niciun euro din programul european de subvenții. El a avertizat, în replică la vocile critice din spațiul public, că neaplicarea schemelor ecologice ar fi în contradicție cu obiectivele de mediu asumate de Spania și ar putea conduce la reducerea fondurilor alocate fermierilor.

Zona rurală spaniolă va primi un ajutor direct din politica agricolă comună de aproximativ 4,8 miliarde de euro anual, în perioada 2023-2027, la care se vor adăuga fonduri pentru dezvoltare rurală, iar aceste sume reprezintă polița de asigurare pentru veniturile fermierilor, a spus Planas, citat de EFE Agro.

Numărul fermelor finlandeze, în regres

În Finlanda, numărul fermelor a scăzut în ultimii ani și este foarte probabil ca declinul să continue, în contextul actual. Potrivit unui sondaj recent, citat de Euractiv, mai puțin de o treime dintre fermierii chestionați au achiziționat îngrășămintele necesare pentru următorul sezon agricol și mai mult de jumătate anticipează că lichiditățile lor se vor înrăutăți în următoarele șase luni. 15% dintre respondenți au confirmat că au redus sau au oprit deja producția de animale, în timp ce 21% nu exclud o astfel de măsură mai târziu. În plus, 20% au spus că își vor reduce suprafața cultivată cu până la 25% anul viitor, din cauza costurilor ridicate cu energia și cu îngrășămintele. Sondajul a fost realizat de Uniunea Centrală a Producătorilor Agricoli și Proprietarilor de Păduri din Finlanda și a fost publicat la începutul lunii noiembrie.

Agricultura și industria alimentară reprezintă mai puțin de 2% din PIB-ul Finlandei. În perioada 2020-2021, Finlanda a pierdut 1.000 de ferme.

COP27 dedică o zi agriculturii

Cea de a 27-a conferință a Națiunilor Unite privind încălzirea globală și schimbările climatice, COP27, care se desfășoară în perioada 6 – 18 noiembrie în Egipt, la Sharm El-Sheikh, dedică o zi agriculturii, ziua de 12 noiembrie, iar Uniunea Europeană, ca lider mondial în domeniul combaterii schimbărilor climatice, va avea o prezență activă în cadrul evenimentului.

Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, va participa la reuniunea COP27 în zilele dedicate decarbonizării și agriculturii, respectiv în data de 11 și 12 noiembrie.

Prezența Uniunii cu peste 125 de evenimente pe durata desfășurării conferinței confirmă, încă o dată, că nu renunță la ambițiile de mediu, inclusiv în domeniul agriculturii, în pofida faptului că evenimentele recente, pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina, au adus provocări majore pentru fermierii europeni.

Foști și actuali oficiali europeni, împreună, marchează 60 de ani de la crearea PAC

Marți, 8 noiembrie, Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European va marca 60 de ani de la lansarea politicii agricole comune, prin organizarea unui eveniment la care vor participa actuali și foști oficiali europeni care au contribuit la evoluția agriculturii europene.

De-a lungul deceniilor, politica agricolă comună (PAC) a trecut prin mai multe transformări și reforme succesive, dar obiectivele ei au rămas aceleași de la lansare, din 1962, potrivit Comisiei Europene, și anume: creșterea productivității și stabilizarea piețelor; asigurarea alimentelor la preţuri rezonabile; standarde de trai echitabile pentru fermieri.

Iată un scurt istoric al politicii agricole comune:

  • În anul 1984, după două decenii de la crearea politicii agricole comune, exploatațiile agricole deveniseră atât de productive, încât furnizau mai multă hrană decât era necesar. Atunci, prin PAC, au fost introduse măsuri pentru adaptarea producției la nevoile pieței, pentru a susține veniturile fermierilor;

  • În 1992, PAC lansează principiul dezvoltării durabile și trece de la sprijinirea pieței la sprijinirea producătorilor. Subvenționarea prețurilor se reduce și este înlocuită cu plăți directe pentru agricultori, aceștia fiind încurajați să adopte practici mai ecologice;

  • Reforma PAC din 2003 decuplează subvențiile de producție, iar agricultorii primesc sprijin pentru venit, cu condiția să-și cultive terenurile agricole și să respecte standardele de siguranță alimentară, de protecție a mediului și de sănătate și bunăstare a animalelor;

  • În 2013, se configurează o politică agricolă comună concentrată pe consolidarea competitivității sectorului, pe promovarea agriculturii durabile și pe inovare, precum și pe sprijinirea ocupării forței de muncă și creșterea economică în zonele rurale; Noua reformă este în vigoare în perioada de programare 2014-2020;

  • Din anul 2023, politica agricolă comună crește ambițiile de durabilitate și încorporează obiectivele din Pactul Verde european, acordând, în același timp, o mai mare flexibilitate statelor membre în cheltuirea fondurilor care provin din programul european de subvenții.

Politica agricolă comună rămâne, și în acest exercițiu financiar multianual, programul cu cel mai mare buget al Uniunii Europene.

Reportaje

Emisiuni

Galerii Foto

Articole Similare