Fermierii încearcă să pună la loc ce a demolat statul

Modificările politicii Agricole Comune nu înseamnă în mod automat mai multă bunăstare pentru fermieri, și mai ales pentru cei mici. În schimbul unor bani mai puțini (chiar dacă România nu suferă la acest capitol), lor li se cere să fie ”creativi”, adică să producă mai mult și de o calitate mai bună.

Cele două direcții mari de schimbare pot fi sintetizate într-o schemă simplificată de plată fixă pentru micii fermieri și o schemă de restructurare.

Cât privește schema de plată fixă simplificată pentru micii fermieri, asta înseamnă că orice fermier poate participa la programul prin care  primește o subvenție anuală fixă, conform unor proceduri pe care Comisia Europeană le anunță mult simplificate. E adevărat că sunt mai multe modalități de calcul, iar guvernul trebuie să stabilească pe care o aplică.

Participanții la schema de plată pentru micii fermieri vor avea de respectat cerințe mai puțin exigente legate de eco-condiționalitate și vor fi scutiți de la aplicarea măsurilor ecologice de ”înverzire”.

Acum, e rândul autorităților de la București să hotărască cine intră în această categorie (a micilor fermieri) și cum  aplică schema, iar apoi să transmită datele la Comisia Europeană până în luna august.  

Schema de restructurare înseamnă că pentru micii fermieri care doresc să se retragă din activitate (din cauza vârstei, lipsei de resurse, etc.), există în programul de dezvoltare rurală o schemă de restructurare agricolă care încurajează transferul terenurilor către alţi fermieri, activi. Transferul se face în schimbul unei plăți care reprezintă până la 120% din plata pe care micul fermier ar fi primit-o în cadrul schemei pentru mici fermieri.

Transferul se poate face prin arendă sau vânzare. Ideea este să-i încurajeze pe cei care nu-și lucrează pământul pentru că nu pot sau n-au resurse, dar îl păstrau pentru că primeau o subvenție pe el, să îl dea fermierilor activi.

Schimbările și efectele schimbării PAC-ului sunt discutate la RFI în emisiunea Rural, alături de Alin Bogdan Buzescu, președintele Confederației Asociațiilor Țărănești CATAR, Lucian Luca, cercetător la Institutul de Economie Agrară al Academiei Române și corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan.