În această ediție a emisiunii ”Rural” începem o discuție despre soarta fermierilor europeni din perspectiva acordurilor dintre Uniunea Europeană și Canada sau Statele Unite ale Americii.
Unul dintre acestea, cunoscut sub numele CETA și care privește relația cu Canada, tocmai a fost blocat de opoziția, între altele, a fermierilor belgieni, mai exact cei valoni, care susțin că mai mult vor avea de pierdut decât de câștigat.
Așadar, a devenit limpede că acordul de liber schimb Uniunea Europeană – Canada nu va fi semnat pe 27 octombrie, așa cum era prevăzut. Belgia nu este în măsură să-și dea acordul, după cum a afirmat premierul Charles Michel, care spune că nu a putut găsi un acord cu partea francofonă a țării, Valonia; valonii reproșează acestui acord mai multe neajunsuri, cum ar fi posibilitatea ca tribunalele internaționale de arbitraj să se pronunțe în materie comercială, avantajând doar multinaționalele nord-americane. De asemenea, reprezentanții Valoniei spun că acordul CETA este un cal troian prin care și acordul similar cu SUA (TTIP) poate fi adoptat, dar mai ales că nu îi protejează pe micii agricultori.
Discutăm această situație cu Mihaela Gherghișan, corespondentul RFI la Bruxelles, care vorbește despre ce se întâmplă în lipsa acestui acord și ce oportunități sunt astfel pierdute în agricultură.
În continuare, în emisiunea Rural vorbim despre bioenergie sau, mai exact, despre obținerea de energie din surse regenerabile, respectiv plante sau dejecții animaliere. Este o afacere cu potențial de ordinul sutelor de milioane de euro, dar care în România se dezvoltă foarte greu.
Concret, așa-numitele plante energetice, resturile de plante, diverse tipuri de deșeuri sau dejecții de la fermele de animale, toate acestea pot fi procesate pentru a obține bioenergie sau ”energia viitorului”, așa cum o denumesc specialiștii din domeniu.
Subiectul a fost pe larg dezbătut în cadrul evenimentului RoEnergy desfășurat săptămâna trecută la Timișoara și care a reunit actori importanți din domeniu.
Colegul meu Mircea Oprea a fost la eveniment, unde a discutat cu cei prezenți despre mizele acestui sector încă ”timid” exploatat în România.
La Cluj începe Forumul pentru Suveranitate Alimentară, pe care organizatorii îl prezintă drept cea mai amplă reuniune pentru cooperare și strategie în alimentație și agricultură a asociațiilor de țărani și susținătorilor agriculturii țărănești din peste 42 de țări din Europa și Asia Centrală. Forumul, la care vin 600 de participanți, are loc între 26 și 30 octombrie și este pentru a doua oară când un forum pentru suveranitate alimentară de asemenea amploare are loc în Europa, după prima ediție în 2011, la Krems, în Austria.
Delegația României este formată din reprezentanți ai Asociației Eco Ruralis, alături de partenerii locali, Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești – ASAT și Asociația Mai Bine și include țărani, organizații ale societății civile, grupuri de consumatori, reprezentanți ai mediului academic, încurajând participarea femeilor și a tinerilor.
Am întrebat-o pe Raluca Dan, de la Asociația Eco Ruralis, ce trebuie să înțelegem prin termenul suveranitate alimentară.
