2019 este un an complicat pentru Ministerul Agriculturii, recunosc autoritățile de la București, și asta pentru că, dincolo de problemele curente de gestionat, România conduce Uniunea Europeană, deci trebuie să ducă mai departe marile dosare în domeniu.
Noua Politică Agricolă Comună, creionată în vara trecută de comisarul Phil Hogan, înseamnă clar mai puțini bani pentru fermieri, iar cei care răspund de agricultura românească se văd acum obligați să păstreze, măcar la nivelul de acum, sumele cuvenite. Dincolo de problemele europenecurente, ministrul Petre Daea anunță noi programe financiare guvernamentale și legi noi, care ar urma să pună ordine în sistemul alimentar național. Oricât de mult ar ține la agricultura românească, Petre Daea știe că în următoarele șase luni va trebui să încerce să facă lumină în viitorul agriculturii comunitare. Sunt dosare transnaționale, iar România nu poate juca doar pentru interesul fermierilor proprii, spune Petre Daea, care amintește și că în această perioadă se continuă negocierea unei noi Politici Agricole Comune.
Dincolo de chestiunile comunitare, guvernul anunță că va majora capitalul social al companiei de stat Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea. Fondurile vor fi folosite pentru ca noua companie să-și construiască silozuri pentru colectarea produselor preluate de la micii agricultori și să pună la punct rețele de distribuție a acestora, dar și pentru repopularea fermelor zootehnice afectate de peste porcină.
Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea a fost înființată în decembrie 2018, dar încă nu a fost înregistrată la Registrul Comerțului. Capitalul social inițial al Casei de Comerț, controlată de Ministerul Agriculturii, este de 100.000 de lei, din care 30.000 se varsă la data constituirii, iar restul – în termen de 12 luni de la înmatriculare.
La înființare, guvernul susținea că o mare parte a populației rurale trăiește în preajma pragului sărăciei, în pofida faptului că oamenii dețin în proprietate suprafețe de teren care le-ar permite obținerea de producții agricole peste limita de subzistență, dacă ar avea mecanisme viabile de introducere a acestei producții în circuitul economic. Două treimi din gospodării nu se pot califica pentru sprijinul financiar direct oferit agricultorilor fie din cauza suprafețelor mici deținute, fie din cauza imposibilității valorificării producției.
Adrian Rădulescu, președinte al Asociației Fermierilor Români, este membru în Consiliul de Administrație al Casei de Comerț Agroalimentar Unirea.
Jurnal Rural
Până la 31 ianuarie se pot depune solicitări de finanțare a achiziției abatoarelor mobile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Prelungind termenul inițial, AFIR amintește că cererile se depun online prin intermediul submăsurii 4.2 ”Sprijin pentru investiții în prelucrarea, comercializarea și dezvoltarea de produse agricole”.
Fondurile nerambursabile pot fi solicitate de către microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, precum și de către cooperative și grupuri de producători. Cofinanțarea acordată prin PNDR este de 50% din valoarea totală eligibilă a investiției în cazul în care proiectul este realizat de IMM-uri sau de 40% pentru alte întreprinderi și crește la 70% pentru investițiile colective inițiate de cooperative sau grupuri de producători.
Solicitanții eligibili pot obține finanțare pentru achiziția de abatoare mobile în cazul în care realizează un lanț alimentar integrat.
Fondurile disponibile sunt în acest moment de 207 milioane de euro.
La ce e bună ”legea laptelui”?
Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică proiectul ”Legii laptelui și a produselor lactate”. Potrivit acestui act normativ, se va înființa Registrul Laptelui, iar producătorii, procesatorii și distribuitorii sunt obligați să fie înscriși în acest registru. Înscrierea în Registrul Laptelui se face cu 60 zile lucrătoare înaintea începerii comercializării laptelui de consum sau a produselor lactate.
Conform documentului, lapte înseamnă produsul obţinut din mulsul animalelor din speciile bovine, ovine și caprine, iar produse lactate înseamnă produsele derivate exclusiv din lapte, putând fi adăugate unele substanţe necesare fabricaţiei lor, cu condiţia ca aceste substanţe să nu fie utilizate în vederea înlocuirii, totale sau parţiale, a vreunui constituent al laptelui.
Modificările de compoziţie a laptelui sunt permise numai dacă sunt indicate pe ambalajul produsului, astfel încât acestea să poată fi văzute şi citite cu uşurinţă şi fără să poată fi şterse. Aceste indicaţii nu înlocuiesc însă obligaţia cu privire la indicarea pe etichetă a valorii nutritive.
Prevederile legii nu se vor aplica producătorilor agricoli, persoane fizice ce obțin produse agricole în propria fermă/gospodărie și care depășesc necesarul de consum propriu și le valorifică pe piață în baza atestatului de producător și carnetului de comercializare.
Produsele lactate cu adaos de grăsimi hidrogenate se comercializează într-un spațiu bine delimitat, cu atenționare explicită către cumpărător a conținutului acestor produse. Este interzisă comercializarea produselor lactate cu adaos de grăsimi hidrogenate în același loc cu laptele și produsele lactate care nu conțin grăsimi hidrogenate.
Norme noi în domeniul eco
A apărut o nouă lege care reglementează domeniul produselor agroalimentare ecologice. Legea stabilește reguli pentru fermele din România, dar și pentru importurile de produse ecologice.
Astfel, personalul cu atribuţii de inspecţii tehnice de la nivel central sau teritorial, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prelevează probe de sol, din plante şi din produsele agroalimentare ecologice ale operatorilor înscrişi în sistemul de agricultură ecologică, în baza sesizărilor sau notificărilor transmise către Ministerul Agriculturii sau în baza sesizărilor din oficiu, după caz.
Pentru analiza probelor, Ministerul Agriculturii desemnează laboratoarele oficiale şi de referinţă.
În cazul importurilor de produse ecologice din ţări terţe, verificarea lotului şi vizarea certificatului de inspecţie se efectuează de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor.
Scăpăm de risipa alimentară?
Anul acesta intră în vigoare măsurile de diminuare a risipei alimentare, iar companiile din industria agroalimentară vor avea obligaţia să elaboreze anual un plan de diminuare a risipei alimentare, în primul trimestru al fiecărui an. Măsura face parte din normele de aplicare a Legii privind diminuarea risipei alimentare, puse în dezbatere publică. Documentul prevede că operatorii economici din întregul lanţ agroalimentar, indiferent de forma de organizare, iau măsuri ca în toate etapele de producţie, de procesare, depozitare, distribuţie şi comercializare a alimentelor, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră şi al serviciilor alimentare, să fie respectate dispoziţiile cu privire la siguranţa produselor agroalimentare conform regulamentelor europene şi naţionale.
Normele se adresează companiilor din producţia primară de produse agroalimentare, din prelucrare şi procesare, din distribuţie şi comercializare, precum şi din industria hoteliră şi alimentaţie publică.
Companiile vor putea dona unele produse aflate aproape de expirarea datei durabilităţii minimale, către consumatorul final, oricând în ultimele 10 zile de valabilitate.
Este interzisă donarea următoarelor alimente perisabile: sucuri de legume şi fructe nepasteurizate, legume şi fructe pretăiate, seminţe germinate. Este interzisă donarea către consumatorul final a următoarelor alimente perisabile microbiologic de origine animală, respectiv carnea şi organele proaspete provenite de la bovine, porcine, caprine, ovine, cabaline, păsări de curte, vânat sălbatic sau de crescătorie, carnea tocată, carnea preparată, laptele crud şi produsele din lapte crud, peştele şi produsele din pescuit proaspete, ouăle şi produsele din ouă crude.
