România nu stă deloc bine în ceea ce privește forța de muncă în agricultură, mai ales când vine vorba de generația care ar trebui să o schimbe pe cea actuală.
Datele arată că România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană când vine vorba de ponderea tinerilor care lucrează în agricultură. Astfel, mai puțin de 10% dintre managerii de fermă români aveau sub 40 de ani, ceea ce confirmă că îmbătrânirea forței de muncă din agricultură este o problemă la nivelul întregii Uniuni Europene.
Chiar și în aceste condiții, evoluția agriculturii românești este evidentă, ajungând anul acesta la cea mai mare recoltă de porumb în spațiul comunitar. Este adevărat că producția a fost obținută de pe o suprafață mult mai mare decât în alte țări, ceea ce înseamnă probleme cu productivitatea. Lucru recunoscut de marii fermieri, care au discutat astfel de chestiuni într-o reuniune europeană la București. Nicolae Sitaru este președinte al Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița. Firma lui lucrează câteva mii de hectare în Bărăgan, iar Nicolae Sitaru este cunoscur mai ales pentru recoltele mari la porumb.
Nicolae Sitaru recunoaște că fără a-și fi modernizat ferma de-a lungul timpului rezultatele ar fi fost modeste. Iar modernizarea înseamnă și utilaje de ultimă generație, așa cum vinde firma la care lucrează Monika Puiu. De mulți ani în România, Monika Puiu amintește și de o altă problemă a agriculturii – tot mai greu se găsesc oameni să îi angajezi.
Dar chiar și cu cele mai noi tractoare și combine, tot nu e de ajuns. Agricultura pe mari suprafețe înseamnă, pentru marii fermieri, și utilizarea substanțelor chimice. Cu responsabilitate însă, atrage atenția Andrei Măruțescu, din partea Syngenta.
La forumul de la București al fermierilor europeni a venit și reprezentanta fermierilor din Letonia, Mayra Burmiștre, care conduce o fermă de 1.000 de hectare în Letonia.
Jurnal rural
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale primește cererile de plată ale beneficiarilor de finanțare europeană nerambursabilă doar online, prin intermediul noului modul on-line destinat autorizării plăților pentru proiectele de investiții finanțate prin PNDR 2020.
Într-o primă etapă, vor solicita rambursarea cheltuielilor prin depunerea on-line a documentelor necesare beneficiarii submăsurilor 6.2 (Sprijin pentru înființarea de activităţi neagricole în zone rurale), 6.4 (Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole), 7.2 (Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică), 7.6 (Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural) și 4.3 (Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice), din PNDR 2020.
În etapa a doua, prevăzută a fi implementată începând cu 1 decembrie 2018, vor putea depune cereri de plată online și beneficiarii celorlalte submăsuri de finanțare. Până în acest moment, AFIR a efectuat plăți în valoare de 3,76 miliarde de euro.
Etichete speciale pentru vegetarieni
Toate produsele alimentare vândute în Uniunea Europeană, inclusiv în România, ar trebui marcate și etichetate astfel încât să indice clar dacă, prin ingredientele lor, sunt potrivite sau nu pentru consumatorii vegani sau vegetarieni, potrivit unei inițiative legislative cetățenești depuse de o comunitate de vegani și înregistrată de Comisia Europeană.
”Vegetarienii și veganii se luptă pe întreg teritoriul UE pentru a identifica alimentele adecvate. Suntem nevoiți să studiem lista ingredientelor unui produs alimentar pentru a vedea dacă este adecvat” – se plâng veganii, care spun că în prezent lista de ingrediente este prea ambiguă și nu știu exact dacă un produs conține elemente animale.
Veganii și vegetarienii cer astfel Comisiei Europene să propună o lege UE prin care să fie introduse imaginii obligatorii pe etichetele tuturor produselor alimentare, indicând dacă acestea nu sunt non-vegetariene, vegetariene sau vegane.
Digitalizarea agriculturii în Grecia
Grecia va prezenta în curând o strategie națională pentru digitalizarea agriculturii, document care pare că a câștigat deja sprijinul fermierilor și al Comisiei Europene. Un studiu recent al băncii centrale a relevat că, dacă Grecia îmbunătățește standardizarea și operaționalizarea din sectorul agro-alimentar, 200.000 de noi locuri de muncă vor fi create, iar beneficiile pentru economie se vor ridica la peste 12 miliarde de euro. Proiectul ”Transformarea digitală a agriculturii din Grecia” este primul proiect național de infrastructură digitală din Europa și se bazează pe tehnici de agricultură de precizie.
Strategia propusă de Guvernul de la Atena se bazează pe așa numitul ”Internet al lucrurilor” și tehnologii din domeniul Big Data, iar toate datele vor aparține statului. Un oficial din Ministerul Politicii Digitale a explicat că datele vor fi culese pe o platformă care va aparține statului grec și vor fi accesibile pentru toate părțile interesate. În afară de fermieri, la platformă vor avea acces și cercetători și centrele academice. Astfel, platforma va crea bazele pentru noi inovații și crearea de noi aplicații în domeniul industriei alimentare și a protecției mediului.
Proiectul urmărește să acopere, într-o primă fază, jumătate din terenurile arabile din Grecia și 20 dintre principalele culturi de export ale țării, cum ar fi bumbacul, cerealele, măslinele, vița de vie și citricele și va utiliza sistemul de localizare Copernicus. Platforma va strânge și date metereologice de la acest sistem.În urma procesării datelor, fermieriii ar putea fi avertizați nu numai asupra fenomenelor meteo extreme, ci vor primi și informări personalizate privind nevoia de irigații, fertilizare sau pesticide ale recoltei.
Noi culturi eligibile pentru bani europeni
În România, înfiinţarea culturilor de dud şi de goji este eligibilă pentru finanţare din fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, suma maximă care poate fi accesată pe măsura dedicată pomiculturii fiind de 1,05 milioane de euro, a anunţat Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Instituţia a publicat versiunea consultativă a Ghidul solicitantului pentru investiţii în exploataţii pomicole finanţate prin submăsura 4.1a din PNDR 2020. Ghidul poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Agenţiei, www.afir.info, la secţiunea Dezbatere Publică.
Astfel, prin intermediul submăsurii 4.1a, se acordă fonduri nerambursabile de maximum 1.050.000 de euro, cu o intensitate a sprijinului acordat de 50%, cu majorare până la 90% din totalul cheltuielilor eligibile, în funcţie de beneficiar (tânăr fermier/forme asociative) şi de investiţie (ecologică sau investiţii în zone cu constrângeri naturale).
Morcovi … beton
O echipă de cercetători de la Universitatea din Lancaster încearcă să demonstreze că morcovii ar putea fi folosiţi la fabricarea betonului, contribuind la reducerea emisiilor de dioxid de carbon din domeniul construcţiilor.
Oamenii de ştiinţă au amestecat, cu ajutorul unui mixer de bucătărie, fragmente de morcov cu ciment pentru a vedea dacă pot crea un produs mai rezistent şi mai ecologic. ”Am descoperit că putem creşte rezistenţa betonului cu 80% folosind o cantitate mică din acest nou ingredient”, a declarat conducătorul cercetării.
Adaosul de morcovi a împiedicat apariţia fisurilor în beton, susţine echipa oamenilor de ştiinţă. De asemenea, este necesară o cantitate mai mică de ciment, ceea ce înseamnă reducerea cantităţii globale de dioxid de carbon. Cimentul este responsabil pentru 7% din totalul global al emisiilor de CO2, potrivit estimărilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie.
Cercetătorii au experimentat, de asemenea, cu fibre obţinute din sfeclă de zahăr adăugate în amestecul de ciment, toate legumele folosite în cadrul studiului provenind din deşeuri alimentare.