Preşedintele Franţei Emmanuel Macron cere ”reinventarea Politicii Agricole Comune” pentru a apăra ”suveranitatea alimentară” a Europei. Franţa este cel mai mare producător agricol din Uniune şi principalul beneficiar al Politicii Agricole Comune.
”Nu ştiu foarte multe despre dificultăţile vieţii de zi cu zi a fermierilor dar, cu toate acestea, văd că lucrurile se îmbunătăţesc, datorită unei mobilizări colective. Toate canalele, toţi cei care lucrează în domeniul agricol trebuie să continue să se mobilizeze”, a declarat Macron, la deschiderea Salonului internaţional de agricultură, care se desfăşoară la Paris, în perioada 23 februarie – 3 martie.
Președintele Franței amintește că UE este ameninţată de divizările interne şi de grupările comerciale rivale, şi de aceea este nevoie de un buget masiv pentru a apăra obiectivele locului comunitar privind calitatea alimentelor şi protecţia mediului.”Agricultura, care a fost întotdeauna un domeniu important în Europa, este astăzi ameninţată”, a declarat Macron, făcând referire la dependenţa UE importurile de proteine din soia, folosite la hrănirea animalelor, şi la majorarea semnificativă a cantităţii de cereale exportate de Rusia. ”Niciun fermier sau consumator nu vrea să fie sub dictatul unei ţări din afara Europei”, a apreciat şeful statului francez. Acesta a adăugat că UE ar trebui să menţină un buget agricol ”ambiţios” şi la acelaşi nivel ca cel actual, după ce se va evalua impactul Brexitului.
Comentăm declarațiile cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles, iar apoi discutăm perspectivele agricultorii românești. Invitați în emisiunea Rural sunt fermierul Nicu Vasile, pentru partea pragmatică a dezbaterii, și fotograful Florin Ghenade, care umblă de mulți ani prin satele locale.
Jurnal Rural
Sprijinul național pentru fermieri a fost majorat la 20.000 de euro, banii putând fi dați fără aprobare prealabilă din partea Bruxelles-ului, a decis Comisia Europeană. Astfel, cuantumul maxim ce poate fi distribuit pe fermă pe o perioadă de trei ani crește de la 15.000 la 20.000 de euro.
Pentru a evita orice posibilă denaturare a concurenței, fiecare stat al Uniunii Europene dispune de un cuantum național maxim pe care nu îl poate depăși. Acesta va fi stabilit la 1,25% din producția agricolă anuală a țării pe aceeași perioadă de trei ani, în creștere față de valoarea de 1% prevăzută în normele actuale. Dacă o țară nu cheltuiește mai mult de 50% din pachetul național total destinat ajutoarelor pentru un anumit sector agricol, aceasta poate majora și mai mult ajutoarele de minimis pe fermă, până la 25.000 de euro, iar plafonul național la 1,5% din producția anuală.
Pentru statele care optează pentru acest plafon maxim, noile norme prevăd înființarea de registre centrale obligatorii la nivel național. Mai multe state membre mențin deja astfel de registre, ceea ce le va permite să aplice imediat plafoanele mai ridicate. Plafoanele majorate intră în vigoare la 14 martie și se pot aplica retroactiv pentru ajutoarele care îndeplinesc toate condițiile.
23 nu vor plafonarea subvențiilor
Fermierii români nu acceptă plafonarea plăţilor directe în viitoarea Politică Agricolă Comună, iar numărul ţărilor care împărtăşesc aceeaşi opinie a ajuns la 23, anunţă preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România. ”Pe ceea ce înseamnă plafonare sunt 23 de ţări care nu doresc acest lucru, inclusiv una din cele mai aprige ţări care a susţinut plafonarea, Olanda, acum este cea mai înverşunată, pentru că au observat toţi că este o mare plasă că se ia de la ăia mari şi se dă la ăia mici. Interesul nu era acesta, ci era un interes ascuns: de a aduce banii din pilonul I la pilonul II la dezvoltare rurală, ceea ce vor italienii şi spaniolii. Deocamdată se mai discută, se mai negociază”, spune Laurențiu Baciu.
”Cele 5 ţări care încă susţin plafonarea plăţilor directe sunt Ungaria, Italia, Spania, Belgia şi Irlanda. Dar asta se schimbă de la o zi la alta, pentru că în UE este campanie electorală”, a mai spus președintele LAPAR.
El susţine că noua Comisie Europeanăşi noul Parlament, cel mai probabil, vor aloca un plafon la dispoziția fiecărei ţări membre, ca să gestioneze aceste sume cum doreşte.
Ministrul Daea vrea aprozar și alimentară
Petre Daea, ministrul Agriculturii, vrea să ia o măsură care să vină și să facă concurență marilor lanțuri de supermarketuri unde prețurile alimentelor ar fi ”falsificate”. El ar vrea să reînfiinţeze Alimentara şi Aprozarul, cunoscutele magazine de stat din perioada comunistă, în care se vindeau produse alimentare.
Odată cu înfiinţarea Casei de Comerţ Agroalimentar Unirea creşte consumul de produse fabricate în România, a explicat ministrul Daea. Casa de Comerţ îşi propune să crească consumul de produse fabricate în România şi să creeze o reţea naţională de magazine care să concureze cu hipermarketurile şi supermarketurile străine. Guvernul vrea ca prin compania nou-înfiinţată să investească o sută de milioane de euro şi să creeze o reţea naţională de magazine unde preţurile pot fi controlate. De asemenea, ministrul Daea a subliniat că fermierii vor fi ajutaţi de stat să îşi comercializeze produsele.
O nouă agenție pentru agricultură
A trecut prin Senat un proiect de lege prin care se va înființa o agenție care să se ocupe de autorizarea vânzării produselor din fermele românești. Este vorba de Agenția pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare Românești. Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților are termen de depunere a raportului asupra acestei propuneri legislative la data de 28 februarie 2019.
Agenția se va susține din finanțări proprii, dar și din subvenții acordate de Ministerul Agriculturii. Scopul noii instituții este să încurajeze obținerea de produse agroalimentare certificate și de a asigura vânzarea lor.
Între atribuții, noua agenție are identificarea de surse de finanțare pentru certificarea micilor fermieri cu exploatații agricole de maximum 20 de hectare sau 20 UVM. De asemenea, va asigura managementul sistemelor de calitate instituite la nivel național și recunoașterea acestora la nivel european și va acorda consultanță operatorilor eligibili din România să elaboreze proiecte pentru obținerea de finanțări pentru marketingul produselor de calitate.
În plus, agenția ar urma să se ocupe de înregistrarea operatorilor economici în sectorul agroalimentar de pe filiera de produs, în strânsă colaborare cu organizația interprofesională corespondentă și să pună la punct ghiduri de bună practică pentru sistemele de calitate.