Ministerul Agriculturii e pe cale să lanseze o campanie de promovare a Programului Național de Dezvoltare Rurală în diasporă, încercând să-i convingă pe tineri să se întoarcă în România și să pună pe picioare o afacere în agricultură, cu ajutorul fondurilor europene.
Ideea este privită cu ochi buni de marii fermieri, care atrag însă atenția că guvernul ar trebui să pună în primul rând accentul pe facilitățile fiscale și administrative pentru românii din diasporă care ar vrea să se întoarcă, mai ales că românii din străinătate dispun de economii mai consistente.
Una dintre problemele care ar trebui rezolvate cât mai repede, atrag atenția cei din domeniu, o reprezintă așa numitele condiții artificiale. Reprezentanții fermierilor mai spun și că actualele submăsuri de finanțare din PNDR nu sunt atractive nici măcar pentru agricultorii români, în primul rând din cauza birocrației.
Dincolo de astfel de situații, e de soluționat și problema desfacerii producției agricole.
Amintim că ministrul agriculturii, Achim Irimescu, anunța la începutul anului că are de gând să faciliteze întoarcerea tinerilor români din străinătate prin oferirea unei sume de cel puțin 40.000 de euro, fonduri europene, precum și prin accesul mult mai ușor la terenurile agricole. Conform datelor statistice, mai bine de 1,5 milioane de români lucrează în străinătate în sectorul agricol.
Despre aceste propuneri discutăm cu Mihaela Gherghișan, corespondentul RFI la Bruxelles.
De asemenea, abordăm o propunere legislativă care privește o posibilă limitare a cumpărării terenurilor în România de către străini.
Recent, mai mulți deputați au trimis la Senat o propunere legislativă prin care se impun câteva condiții stricte în cazul străinilor care vor să cumpere teren agricol în România.
Grupul a trimis o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.
Inițiativa își propune să introducă o serie de condiții la achiziționarea terenurilor agricole de către străini.
Dacă modificările vor fi aprobate, străinii care vor intenționa să cumpere teren agricol în România vor fi nevoiți să respecte următoarele condiții:
- Să folosească terenul pentru practicarea culturilor agricole în maximum 6 luni de la încheierea tranzacției și să păstrează destinația terenului;
- Să nu dețină datorii la fisc în nicio țară inclusiv în România;
- Să fie asociat în participațiune cu societăți, persoane fizice ori persoane juridice având capital autohton românesc, ponderea capitalului românesc în această asociere fiind de minimum 30%;
- Să prezinte angajați români în proporție de minimum 60% la nivel de management și de 90% la nivel de forță de muncă
- Să prezinte drept principal obiect de activitate al persoanei ori societății în cauză domeniul agricol;
- Să nu deruleze activități economico-financiare prin sistemul de companii de tip off-shore
- Se obligă să mențină terenul în bune condiții de agro-mediu în vederea preîntâmpinării degradării pământului;
- Să prezinte garanții concrete în vederea protecției mediului, protecției muncii și a aplicării legislative românești în rol de preîntâmpinare a dezastrelor naturale și a accidentelor de orice fel.
Alături de propunerile legislative au fost expuse câteva motive, unul dintre ele fiind liberalizara pieței terenurilor agricole. ”În timp ce am deschis piața terenurilor agricole pentru străini, am pierdut din vedere protejarea fermierului român, a agriculturii autohtone și a intereselor statului român”, se arată în motivarea deputaților pentru modificarea legii aflate în vigoare pentru achiziția de terenuri.
Abordăm subiectul și din perspectiva industriei alimentare din România, cea care se ocupă de procesarea materiilor prime din agricultură, industrie care se vede oarecum amenințată de un posibil export masiv al produselor fermierilor. Invitat la această discuție este președintele Sindalimenta, Dragoș Frumosu.
Și tot în emisiunea aceasta discutăm cu un fermier din Vaslui – Fănel Bogos, medic veterinar, care acum 15 ani a pus pe picioare o afacere cu găini și de atunci se străduiește să rămână în piață.
