Horticultura, un sector agricol in dezvoltare

Pepiniera crescuta pe "Stanley". Foto Eduard Vasilica.

Domeniile horticole au avut, în ultimii ani, evoluţii diferite. Sectorul viti-vinicol şi cel floricol s-au dezvoltat, cel legumicol are în continuare potenţial de creştere.

Experţii cred că este nevoie de investiţii în sectorul de procesare, iar producătorii care au dezvoltat afaceri în domeniul floriculturii se aşteaptă la o creştere a vânzărilor în următorii ani.

Invitaţi la Rural: prof. univ. Adrian Asanică, decanul Facultăţii de Horticultură din cadrul USAMV Bucureşti, Dan Vasile, co-fondator Pepiniera Sibiu.

Jurnal rural european

  • Măsuri de simplificare a accesului la subvențiile PAC, în cazuri de forță majoră;
  • Un nou ajutor de stat de aproape o jumătate de miliard de euro, pentru fermierii polonezi;
  • Importurile de produse agricole din Rusia și Belarus, sancționate;
  • Statele membre caută instrumente suplimentare de gestionare a crizelor agricole;

 

Măsuri de simplificare a accesului la subvențiile PAC, în cazuri de forță majoră

Comisia Europeană continuă măsurile de simplificare a accesului fermierilor la fondurile programului european de subvenții PAC și de reducere a sarcinii administrative a autorităților naționale.

În comunicarea adoptată săptămâna trecută, care urmează să fie transmisă statelor membre, Executivul blocului aduce clarificări privind utilizarea forței majore de către sectorul agricol al UE, în cazul apariției unor fenomene meteorologice extreme ale căror consecințe nu puteau fi prevenite, și propune scutirea fermierilor de la depunerea cererilor individuale și de la furnizarea de dovezi pentru a-și menține sprijinul PAC.

În comunicarea Comisiei sunt stabilite condițiile care permit aplicarea forței majore și a circumstanțelor excepționale tuturor fermierilor dintr-o zonă afectată, fără a mai fi necesare date specifice la nivelul exploatațiilor și evaluări de la caz la caz. Confirmarea producerii evenimentelor de forță majoră și delimitarea geografică revin autorităților naționale, pe baza unor dovezi relevante, cum ar fi datele satelitare ale zonei afectate.

 

Un nou ajutor de stat de aproape o jumătate de miliard de euro, pentru fermierii polonezi

Fermierii polonezi vor primi un ajutor de stat în valoare totală de 486 de milioane de euro, adică 2,1 miliarde de zloți polonezi, informează Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură, pe rețeaua socială X.

Măsura este adresată producătorilor mici și mijlocii de cereale, în special cultivatorilor de grâu, secară, orz, triticale, care riscă să-și piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăților de pe piața agricolă provocate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Subvențiile, aprobate recent de Comisia Europeană, vor fi acordate din bugetul național.

În materie de ajutoare de stat, Polonia se detașează clar de restul statelor membre. De la începerea conflictului din Ucraina, până la sfârșitul primului trimestru al anului în curs, Polonia acordase fermierilor săi subvenții în valoare de aproximativ 4 miliarde de euro prin scheme de ajutor de stat, beneficiind de Cadrul temporar de criză instituit de Executivul european.

 

Importurile de produse agricole din Rusia și Belarus, sancționate

Statele membre au adoptat, săptămâna trecută, un regulament care vizează majorarea taxelor pentru cereale, semințe oleaginoase și produse agricole derivate din Rusia și Belarus, până la un nivel menit să stopeze importurile acestor mărfuri în piața comună, transmite un comunicat de presă emis de Consiliul Uniunii Europene.

Potrivit publicației online Euractiv, care citează surse diplomatice ale UE, regulamentul a fost aprobat cu sprijinul tuturor țărilor membre, cu excepția Ungariei, care s-a abținut. Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Lituania și Suedia au susținut, în timpul reuniunii statelor membre, o declarație prezentată de Letonia, care cere extinderea restricțiilor și asupra altor produse agricole rusești. Letonia a impus deja unilateral un embargo asupra importurilor de produse agricole din cele două țări până în iulie 2025 și, ulterior deciziei autorităților letone, premierul polonez a anunțat că va cere Comisiei să sancționeze importurile rusești și belaruse la nivelul Uniunii Europene.

În ultima decadă a lunii martie, Comisia a transmis Consiliului propunerea sa de creștere a taxelor de import pentru produse agricole care provin direct sau indirect din Federația Rusă și din Republica Belarus, pentru a preveni destabilizarea pieței Uniunii Europene prin direcționarea stocurilor rusești către statele membre și pentru a stopa exporturile de cereale însușite ilegal din teritoriile ucrainene ocupate.

Măsurile, adoptate de țările europene, vor intra în vigoare la 1 iulie 2024 și nu vor afecta tranzitul către piețele terțe.

 

Statele membre caută instrumente suplimentare de gestionare a crizelor agricole

Țările din Uniunea Europeană solicită completarea instrumentelor de gestionare a crizelor din sectorul agricol european, resurse adecvate și o mai mare flexibilitate în cheltuirea fondurilor, pentru a permite acordarea în timp util a sprijinului.

La reuniunea Consiliului Agrifish de săptămâna trecută, în timpul alocat dezbaterii cu privire la viitorul gestionării crizelor în agricultura europeană, miniștrii de resort din blocul comun au subliniat că suportul acordat agriculturii trebuie să fie mai flexibil și mai eficient, astfel încât să permită statelor să susțină măsurile de prevenire a crizelor ținând cont de particularitățile și de caracteristicile lor geografice și fără să crească sarcina administrativă pentru fermieri. Printre elementele menționate pentru prevenirea crizelor s-au numărat importanța cercetării, inovării și formării profesionale, precum și rolul sistemelor de asigurare și reasigurare, informează un comunicat al Consiliului.

În cadrul întâlnirii, mai multe state membre au prezentat cele mai relevante evoluții de pe piețele lor agricole și sugestii pentru îmbunătățirea legislației europene.

Polonia a expus situația producătorilor de fructe afectați de scăderea randamentelor, din cauza condițiilor meteo nefavorabile în zone pomicole și viticole importante: reducerea bruscă a temperaturilor în luna aprilie, după nivelurile ridicate din perioada ianuarie-martie. Pierderile de recolte sunt în curs de evaluare, însă pe baza informațiilor furnizate de producătorii locali, care anticipează daune importante, Polonia consideră că Executivul european ar trebui să ia măsuri pentru a lansa un ajutor excepțional adresat fermierilor afectați.

Cipru se confruntă cu deficit de apă, volumele stocate în lacuri și baraje fiind cu mult sub cele din aceeași perioadă a anului trecut, și îngrijorările se amplifică dincolo de preocupările agricole imediate, din cauza riscului izbucnirii unui incendiu forestier în zonele împădurite ale țării.

Slovacia a semnalat că problema calității duble a produselor alimentare comercializate în spațiul european persistă, invocând o evaluare recentă a situației pe piața locală.

Delegația română a prezentat propuneri legate de utilizarea în continuare a substanțelor neonicotinoide ca tratament al semințelor, pentru a se evita pierderea marilor culturi din Europa de Sud-Est, arealul de creștere și de dezvoltare pentru dăunători precum Tanymecus.

Danemarca a făcut apel la nevoia unor reglementări simplificate și favorabile inovației în sectorul agroalimentar, care se confruntă cu provocări diverse: schimbări climatice, pierdere de biodiversitate și concurență globală.

Germania și Austria insistă în favoarea extinderii obligatorii a etichetării țării de origine pentru produsele alimentare comercializate pe piața comună și cer Comisiei să prezinte o propunere în acest sens, pentru a ajuta consumatorii atunci când fac alegeri de achiziții și a favoriza lanțurile de aprovizionare mai scurte. În prezent, în Uniunea Europeană, indicarea țării de origine este obligatorie doar pentru unele produse alimentare, cum ar fi ouăle, fructele și legumele proaspete, mierea, uleiul de măsline și anumite tipuri de carne.