La ce folosesc fermierii informaţiile meteo

Pexels / Pixabay CC0 / rural.rfi.ro

Datele privind evoluţia meteo sunt esenţiale pentru agricultori. Fermierii care exploatează suprafeţe mari de teren urmăresc cu atenţie informaţiile referitoare la condiţiile meteorologice. În funcţie de acestea, mulţi fermieri îşi planifică lucrările în câmp.

 

 

Invitaţi la Rural: Roxana Bojariu, climatolog, Ciprian Olteanu, fermier, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

 

Jurnal rural european

  • Grecia, pregătită să implementeze Planul Național Strategic
  • Fermierii polonezi sunt stimulați să-și asigure culturile și animalele
  • În Țările de Jos, continuă negocierile pentru reducerea emisiilor de azot
  • Acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră, prelungit cu 60 de zile

 

Grecia, pregătită să implementeze Planul Național Strategic
Grecia este printre primele țări din Uniunea Europeană care a finalizat cadrul operațional al sistemului de plăți necesar pentru implementarea noii politici agricole comune (PAC), transmite euractiv.com. Acest pas este esențial pentru aplicarea planului național strategic și constituie baza alocării de fonduri în valoare de 19,3 miliarde de euro pentru PAC 2023-2027. „Cu acești bani, putem crea un sector agricol primar modern, durabil, inovator și competitiv”, a spus ministrul adjunct al alimentației și dezvoltării rurale, George Stylios.

Grecia și-a propus ca prin planul său strategic să dubleze suprafețele agricole exploatate în regim ecologic și să aducă o schimbare demografică în rândul populației rurale. Peste 65.000 de tineri ar urma să beneficieze de sprijin pentru înființarea fermelor și mai mult de 70.000 de locuri de muncă și-a propus guvernul de la Atena să creeze în zonele rurale în următorii cinci ani, pentru a asigura dezvoltarea sectoarelor importante în sistemul agroalimentar elen, cum ar fi cel al fructelor și legumelor, al vinului, apiculturii, uleiului de măsline și măslinelor de masă.

 

Fermierii polonezi sunt stimulați să-și asigure culturile și animalele

Polonia acordă fermierilor locali subvenții pentru asigurările agricole în sumă totală de 1,3 miliarde de euro, din fonduri publice naționale. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a aprobat schema poloneză de ajutor de stat care va sprijini producătorii agricoli să se asigure împotriva riscurilor cauzate de evenimente climatice nefavorabile, cum ar fi uragane, inundații, alunecări de teren și avalanșe. Beneficiarii eligibili pot primi un ajutor de până la 65% din primele pentru asigurarea anumitor produse vegetale și specii de animale. Programul include și un mecanism de reasigurare, prin care statul polonez va acoperi o parte din daunele pe care companiile de asigurări ar trebui să le plătească producătorilor agricoli afectați de secetă. Schema se va desfășura până la 31 decembrie 2027 și ajută la menținerea unor venituri stabile pentru fermieri, informează un comunicat al Comisiei.

De la 1 ianuarie 2022 și până în prezent, fermierilor polonezi le-au fost alocate 2,8 miliarde de euro din fonduri naționale, 0,1 miliarde de euro din rezerva de criză a politicii agricole comune (PAC) și 7,5 miliarde de euro fonduri europene din ambii piloni ai PAC, plăți directe și dezvoltare rurală, a amintit comisarul european pentru agricultură, polonezul Janusz Wojciechowski, pe pagina sa de Twitter. Sprijinul european pentru sectorul agricol polonez s-a ridicat la 74 de miliarde de euro, de la aderarea țării la Uniunea Europeană, în 2004.

Pe lângă alocările din bugetul național, oficialii polonezi nu vor să rateze nicio finanțare europeană pentru agricultorii locali. Noul vicepreședinte al Agenției pentru Restructurare și Modernizare a Agriculturii a declarat, recent, că eco-schemele vor fi principala preocupare a sa în agenție și că intenționează să simplifice sistemul de subvenții pentru fermele mici, astfel încât acestea să poată accesa fondurile financiare suplimentare incluse în Planul Național Strategic, scrie platforma online farmer.pl.

 

În Țările de Jos, continuă negocierile pentru reducerea emisiilor de azot

Fermierii și guvernul olandez încă nu au ajuns la o înțelegere asupra Acordului Agricol, după mai multe luni de discuții și după negocierile maraton de săptămâna trecută. Planurile guvernului de la Haga, de a reduce la jumătate emisiile de azot din sectorul agricol până în anul 2030, prin limitarea numărului de bovine pe hectar la cel mult trei, au fost întâmpinate cu o rezistență acerbă de către fermierii olandezi, scrie Euractiv. Pe lângă limita propusă în privința bovinelor, acordul prevede crearea unui nou standard, unic, de durabilitate, la care toți fermierii vor trebui să adere, și compensații pentru eforturile suplimentare de conservare a naturii în ferme. Negocierile vor mai dura, probabil, câteva săptămâni, anticipează ministrul olandez al agriculturii, Piet Adema.

Țările de Jos prezintă cea mai mare densitate de bovine în Uniunea Europeană, cu 211 capete la o sută de hectare de teren, urmează Belgia, cu 170 de capete, Irlanda, 151, și Slovenia, 103, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică din România, valabile pentru anul 2022. În celelalte state membre, densitatea de bovine este sub o sută de capete la o sută de hectare de teren, România și Bulgaria situându-se la cel mai redus nivel, cu 14,8, respectiv 11,9.

 

Acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră, prelungit cu 60 de zile

Acordul privind exportul de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră a fost prelungit cu 60 de zile, a anunțat miercuri, 17 mai, António Guterres, secretarul general al Națiunilor Unite, după ce Rusia a confirmat că va continua să participe la inițiativă. Guterres a salutat decizia Moscovei de a debloca negocierile și a subliniat că discuțiile între reprezentanții Rusiei, Ucrainei, Turciei și Națiunilor Unite vor continua pentru a se ajunge „la un acord cuprinzător” și a extinde Inițiativa privind exporturile de cereale prin Marea Neagră. Acordul, mediat de Organizația Națiunilor Unite și Turcia și încheiat în iulie 2022, la cinci luni după invadarea Ucrainei, urma să expire în data de 18 mai, iar Rusia amenințase că nu-l va prelungi, din cauza barierelor la exporturile sale de produse agricole și îngrășăminte chimice.

Șeful ONU a spus, într-o conferință de presă, că speră ca exporturile de alimente și de îngrășăminte atât din Ucraina, cât și din Rusia să ajungă în lanțurile globale de aprovizionare „în siguranță și previzibil”, așa cum au preconizat participanții la negocieri.

Înțelegerea a permis până acum Ucrainei să exporte peste 30 de milioane de tone de cereale și alte produse alimentare prin câteva dintre porturile sale de la Marea Neagră. Statisticile europene arată că până în luna martie a acestui an peste 65% din grâul ucrainean exportat prin intermediul inițiativei a ajuns în țări în curs de dezvoltare, iar porumbul a fost livrat aproape în proporții egale către țări dezvoltate și țări în curs dezvoltare.