Mai multe moduri pentru a face legumicultură: clasic, vertical, regenerativ

Legumicultura - un camp cu salata verde / Pexels / Michael Heinrich

România îmbrățișează metodele moderne de cultivare a legumelor. Antreprenorii au construit sere pe verticală și au început să aplice metodele agriculturii organice și regenerative. De asemenea, modelele clasice au fost adaptate la rigorile europene, respectiv au redus cantitățile de îngrășăminte utilizate sau le-au înlocuit pe cele chimice cu cele naturale.

Invitaţi la Rural: Cristian Tudor, fondator şi director general Ultra Greens, Ionuţ Bădică, director de proiect Sol şi suflet, Alex Tudose, director Sol şi suflet, Florin Ciocan, preşedinte asociaţie de legumicultori din comuna Matca, judeţul Galaţi, Dan Dragomir, legumicultor judeţul Ilfov, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI la Bruxelles.

 

Jurnal rural european

  • Criza îngrășămintelor a ajuns în atenția Parlamentului European

  • Austria finanțează autonomia energetică a fermelor agricole

  • Belgia ajunge în fața CJUE din cauza poluării cu nitrați

  • Demersuri poloneze pentru a convinge piețele că fermierii locali produc alimente sănătoase

  • „Santinelele vieții" la Salonul agriculturii de la Paris

Criza îngrășămintelor a ajuns în atenția Parlamentului European

Parlamentul European solicită Comisiei să ofere soluții pe termen scurt și lung pentru furnizarea de îngrășăminte în blocul comun, într-o rezoluție adoptată săptămâna trecută de forul legislativ european, ca reacție la comunicarea Comisiei din luna noiembrie 2022 cu privire la fertilizanți.

Prezent la dezbaterile din plenul Parlamentului European, comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat că executivul european a abordat criza fertilizanților prezentând mai multe măsuri și acum le revine statelor membre rolul de a le implementa. Oficialul european a subliniat că inițiativele Comisiei au ajutat la scăderea prețurilor îngrășămintelor în ultimele luni, dar recunoaște că nivelurile acestora sunt încă la cote foarte mari și că vor determina o utilizare redusă a fertilizanților în 2023.

Printre măsurile lansate de Comisie, Wojciechowski a evocat relaxarea temporară a restricțiilor în materie de concurență, care a permis statelor membre să ofere sprijin specific fermierilor şi producătorilor de îngrăşăminte prin acordarea de ajutoare de stat. Însă nu toate țările au optat pentru această variantă, a subliniat oficialul european. Patru state membre care au activat facilitatea oferită de Comisie anul trecut au cheltuit în total peste 917 milioane de euro pentru finanțarea programelor dedicate achiziției de îngrășăminte: Polonia 836 de milioane de euro, Grecia 60 de milioane de euro, Slovacia 15 milioane de euro, Malta 6,5 milioane de euro. Recent, Spania a alocat 300 de milioane de euro din planul său strategic, pentru a compensa agricultorii locali afectați de scumpirea fertilizanților.

 

Austria finanțează autonomia energetică a fermelor agricole

Fermele austriece care iau măsuri pentru creșterea gradului de autonomie energetică pot obține finanțare de la stat, transmite platforma online euractiv. Programul austriac lansat miercuri, 15 februarie, urmărește stimularea producției de energie regenerabilă în sectorul agricol local, prin acordarea de subvenții care pot fi aplicate, printre altele, pentru stocarea energiei electrice, conversia la iluminatul cu LED-uri, pentru sisteme fotovoltaice sau cazane pe biomasă. „Fermele noastre au potențialul de a fi adevărate centrale electrice în zonele rurale", a declarat ministrul austriac al agriculturii într-un comunicat, scrie sursa citată. Pentru finanțarea acestui program sunt disponibile 100 de milioane de euro, iar subvențiile pot fi accesate de companii din sectorul agricol și forestier.

 

Belgia ajunge în fața CJUE din cauza poluării cu nitrați

Comisia Europeană trimite Belgia în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru că nu a luat măsurile obligatorii de prevenire și de reducere a poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, care continuă să aibă valori crescute în aproape o treime din stațiile de apă subterană monitorizate în regiunea valonă, transmite un comunicat al executivului european. În plus, Comisia îi solicită Belgiei să protejeze populația și ecosistemele de poluarea cu nitrați a apelor din Flandra, a căror calitate este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

 

Demersuri poloneze pentru a convinge piețele că fermierii locali produc alimente sănătoase

Un grup de lucru polonez a dezvoltat un proiect care vizează un nou sistem de certificare și de etichetare a fructelor și legumelor congelate. Proiectul, care acum este experimental, are rolul de a stimula fermierii care activează în agricultura convențională să reducă utilizarea pesticidelor. Inițiatorii argumentează demersul prin cererea în creștere a supermarketurilor de a le fi livrate alimente fără reziduuri de pesticide. Ei cred că oferirea unui produs cu o etichetă care arată că nu prezintă reziduuri de pesticide creează șanse mai mari de vânzare pentru fermieri și mai multe argumente în negocierile de preț.

Sistemul de certificare se bazează pe o soluție informatică special concepută pentru monitorizarea și gestionarea proceselor de producție a legumelor și fructelor și pentru verificarea nivelului reziduurilor de pesticide rămase după recoltare. Noile etichete, cu specificația „fără pesticide", vor fi lansate în acest an, după oficializarea certificării de către ministerul polonez al agriculturii, potrivit documentului publicat pe platforma europeană EIP-Agri.

Proiectul a fost finanțat de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și derulat de un grup polonez care include parteneri din mediul științific, academic, consultanți și fermieri.

 

„Santinelele vieții" la Salonul agriculturii de la Paris

Săptămâna aceasta, la Paris, începe tradiționalul Salon internațional al agriculturii. Evenimentul va aduna peste 1.000 de expozanți, iar organizatorii estimează că vor fi aproximativ 600.000 de vizitatori.

Târgul expozițional, care se va desfășura sub titulatura „Agricultura, zi de zi", va fi structurat pe patru domenii: cultură vegetală și filiera produselor, zootehnia, servicii și profesii legate de sectorul agricol și produse alimentare franceze și internaționale.

În mod tradițional, încă din anul 1870, salonul de la Paris premiază produsele locale și animalele cu cea mai bună genetică. Pe afișul evenimentului de anul acesta se află ambasadoarea aleasă anul trecut, văcuța în vârstă de cinci ani, cu numele Ovalie. Concursul de bovine este atât de popular în rândul publicului larg și al agricultorilor încât va fi transmis în direct pe site-ul oficial al evenimentului. Expoziția internațională de la Paris vrea să arate că în condițiile unei lumi aflată în schimbare, agricultorii sunt „santinelele vieții", după cum afirmă președintele acestui eveniment, într-un comunicat de presă.

 

 

Pentru a urmări toate emisiunile, dezbaterile şi interviurile din programul Rural, vă invităm să vă abonaţi la canalul de YouTube al RFI Romania (click şi pe clopoţel pentru notificări).